Indicațiile geografice și denumirile de origine: Ce reprezintă și pentru ce sunt aplicate

În ultimii ani, tot mai des auzim vorbindu-se despre indicaţiile geografice, astfel, Simion Leviţchi, şef direcţie mărci şi design industrial a AGEPI, a comunicat despre aceasta, dar şi despre denumiri de origine, de altfel fiind instrumente de proprietate intelectuală care permit de a evidenția niște produse din anumite locuri, cu anumite proprietăț, transmite CURENTUL.

„Indicațiile geografice pentru RM reprezintă un domeniu ceva mai nou și mai puțin explorat. În această discuție prin noțiunea de indicație geografică (IG) ne vom referi și la noțiunea denumire de origine (DO). Sunt anumite deosebiri între aceste noțiuni, dar în linii mari ambele au scopul de a arăta că produsele provin dintr-o anumită regiune.

Indicația geografică este denumirea unei regiuni sau a unei localități, a unui loc determinat sau, în cazuri excepționale, a unei țări, care servește la desemnarea unui produs originar din această regiune sau localitate, din acest loc determinat sau din această țară și care posedă o calitate specifică, reputație sau alte caracteristici ce pot fi atribuite acestei origini geografice şi cel puţin una dintre ale cărui etape de producţie se desfăşoară în aria geografică delimitată. După cum observăm, indicațiile geografice sunt utilizate pentru desemnarea unor produse cu anumite caracteristici din anumite regiuni.

Dintre denumirile de origine sau indicațiile geografice mai cunoscute de către mulți cetățeni din RM, am putea menționa Champagne sau Cognac. Acestea sunt niște denumiri de origine franceze care sunt utilizate anume în scopul de a arăta de unde provine produsul. Astfel, noi înțelegem că se face referință la un produs din regiunile respective ale Franței. În ultimul timp, în RM se promovează intens acest domeniu. De ce? Pentru că anume prin indicații geografice pot fi promovate produsele din Republica Moldova”, a spus şeful direcţiei mărci şi design industrial.

De asemenea, Leviţchi, menţionează că, sunt niște cerințe specifice pentru aceste două categorii de denumiri, dar în linii mari ambele au scopul de a arăta că produsele vin dintr-o anumită regiune, dar şi că a fost adoptată Legea privind protecţia indicațiilor geografice, denumirilor de origine și specialităților tradiționale garantate.

„De exemplu, dacă discutăm despre Brînza de Popeasca, atunci noi înțelegem că ne referim la un produs dint-o anumită regiune. În acest mod se evidențiază relația produs – loc de producere. În RM primele înregistrări au fost din domeniul vitivinicol. O anumită perioadă societatea din țara noastră nu s-a prea orientat spre aceste obiecte de proprietate intelectuală, ulterior, însă, după anul 2008, când a fost adoptată Legea privind protecția indicațiilor geografice, denumirilor de origine și specialităților tradiționale garantate, acțiunile de promovare, înregistrare au devenit mai intense. Anterior protecția denumirilor de origine era reglementată de o lege comună ce reglementa și protecția mărcilor”, a comunicat el.

„Prin adoptarea unei legi separate RM a dorit să evidențieze aceste obiecte de proprietate industrială. După aceasta, prin acțiunile care se realizează atât de AGEPI, cât și de alte instituții ale statului, se dezvoltă sistemul indicațiilor geografice pentru ca producătorii autohtoni să poată beneficia din plin de oportunitățile oferite. Desigur că la acest capitol mai există unele aspecte de rezolvat pentru a asigura bună funcționare a sistemului indicațiilor geografice”, a adăugat Leviţchi.

Totodată, ne-a comunicat că, astăzi deja sunt înregistrate mai multe indicații geografice și denumiri de origine ce se referă la produse din mai multe domenii, după cum a şi mai menționat, primele au fost din domeniul vitivinicol. Ulterior, au fost înregistrate și o serie de IG și DO pentru alte produse, așa cum ar fi:

Zăbriceni, pentru plante, fructe uscate pentru infuzii; Dulceața din petale de trandafir Călărași; Brânză de Măgura; Prune deosebite de Lalova; Pistil de valea Răutului; Agriș de Marinici.

„Pentru a beneficia de acest sistem de protecție este important să fie, în primul rând, produsul cu anumite caracteristici din anumită zonă. De obicei, produsul acesta este undeva legat de zona de producere, factorii naturali sau umani, care determină, de ce un anumit produs are aceste calități. De exemplu, am putea să admitem că un anumit produs agricol crescut la Briceni ar putea să fie deosebit de același produs crescut la Cahul”, menţionează el.

La fel, pe lângă indicațiile geografice, denumirile de origine mai este o categorie anumită – specialități tradiționale garantate.

„Deja denumirea ne sugerează că se referă la un produs, în primul rând, poate fi un produs alimentar sau diferite băuturi (alcoolice sau nealcoolice). Cuvântul “tradițional” indică că nu este ceva ce s-a elaborat astăzi, dar este un produs transmis dint-o generație în alta. În cazul în care un asemenea produs se dorește să fie recunoscut/protejat pe teritoriul RM, este necesar să se elaboreze un document în care să se descrie care este modul de producere a acestui produs și atunci când consumatorul procură un asemenea produs, el să fie sigur că acesta este unul tradițional și garantat. În momentul de față, după mai multe eforturi, în RM este înregistrată Specialitatea Tradițională Garantată “Prune umplute cu miez de nucă”. Acest desert este binecunoscut și pregătit practic pe tot teritoriul RM. Actualmente aceasta este unica înregistrare a unui asemenea produs, cu toate că, noi cu toții înțelegem că în RM mai sunt multe produse care merită să fie protejate”, a precizat Leviţchi.

Şeful direcţiei mărci şi design industrial, a mai comunicat că, în perioada anilor 2016-2018 în cadrul unui proiect finanțat de Comunitatea Europeană a fost realizat un Studiu privind identificarea produselor, băuturilor, bucatelor și obiectelor de meșteșugărit pasibile înregistrării în calitate de Indicații Geografice, Denumiri de Origine și Specialități Tradiționale Garantate în Republica Moldova (http://agepi.gov.md/sites/default/files/2019/08/Studiu_potentiale_IG.pdf).

„Ca rezultat al Studiului au fost identificate, descrise detaliat 67 de produse. Evident că sunt încă multe produse de descoperit. Rezultatele ulterior au fost reprezentate pe Harta interactivă a produselor tradiționale din Republica Moldova care poate fi accesată pe pagina AGEPI (http://harta-ig.agepi.gov.md).

Harta interactivă are 2 secțiuni de bază: Harta potenţialelor indicații geografice şi Harta indicațiilor geografice protejate” a spus el

La fel, domeniul indicațiilor geografice este doar una din multiplele priorități ale AGEPI. În acest scop se realizează un șir de activități orientate spre:

Promovarea informației referitoare la sistemul indicațiilor geografice;
Acordarea asistenței producătorilor interesați de înregistrarea indicațiilor geografice;
Consolidarea cadrului instituțional;
Consolidarea cadrului legal;
Informarea consumatorilor despre produsele cu indicații geografice.

„Pentru ca Sistemul indicațiilor geografice să funcționeze eficient este necesară implicarea activă a instituțiilor statului, a producătorilor și a consumatorilor”, spune el.

De asemenea, sunt convinși că, acest sistem este benefic, absolut necesar pentru o țară cum este Republica Moldova cu diverse produse agricole, alimentare. “Dezvoltarea indicațiilor geografice din RM poate fi susținută de fiecare dintre noi prin consumul produselor respective care au acea origine și calitate garantată. O parte din producători comercializează produsele sale doar pe piața internă, dar multe companii, în special din domeniul vinicol, sunt orientate spre export”, a precizat Leviţchi.

Totodată, Leviţchi, a mai spus că, în baza Acordului de Asociere RM-UE este prevăzută posibilitatea recunoașterii reciproce a indicațiilor geografice.

„Republica Moldova recunoaște indicațiile geografice din Comunitatea Europeană și, respectiv, Comunitatea Europeană recunoaște indicațiile geografice care sunt protejate în Republica Moldova. Pentru a beneficia de protecția indicațiilor geografice în baza acordului menționat producătorii din Republica Moldova trebuie doar să-și asigure protecția la nivel național. Ulterior, procedura este realizată cu implicarea AGEPI în colaborare cu producătorii. Este important de menționat că această etapă nu implică costuri pentru producătorii din Republica Moldova”, a conchis el.

Cristina Tomac