Sergiu Gaibu, despre dosarul penal în care a fost vizat: Ce activitate criminală poate fi aici?

Sergiu Gaibu, despre dosarul penal în care a fost vizat: Ce activitate criminală poate fi aici?

Sergiu Gaibu, ministrul Economiei, a decis să vină „cu clarificări, chiar dacă cu ceva întârziere” referitor la dosarul penal în care a fost vizat în trecut, informează OFICIAL.

„Fără ca să intrăm prea mult în detalii, cazul investigat se referă la un credit în valoarea enunțată de 580 mii + lei oferiți soției pentru a procura un imobil. Deci sursa banilor este banca. Ce activitate criminală poate fi aici? Apartamentul, după cum orice client ipotecar prea bine știe, este pus în gaj la bancă, cu toate actele în regulă, altfel nu ar fi fost acceptat. Și chiar dacă eram angajat la bancă nu este scutit nimeni de toată procedura aferentă obținerii unui astfel de credit. Toate detaliile le vedeți chiar în materialul dosarului postat.

Dar la noi spiritul de „pioneri” care văd враг народа în tot ce mișcă nu a murit. Acești „pioneri” utili sunt o mană cerească pentru procurori, chiar dacă e un fâs în spate, pentru că în baza scrisorelelor acestora, pot deschide dosar penal pe fapt. Aceasta înseamnă că procurorii pot investiga și fila (asculta), fără ca persoanele investigate să fie în cunoștință de cauză. Iar astfel de dosare se numesc ”conserve” pentru că pot fi perpetuate timp îndelungat. Sunt sigur că mulți au pătimit de pe urma acestor practici. Astfel, aparent a fost intentat dosar penal încă în 2013, fără ca eu să fiu informat despre aceasta. În 2015 când am ajuns să fiu în comisia de selecție a guvernatorului băncii naționale, mi-a apărut procurorul cu citația de bănuit. La ”învinuit” nu trăgea nicidecum dosarul, dar un „bănuit” nu ar fi provocat mari probleme juridice pentru instituția de investigație. Evident știam că e o plăsmuire nefondată. Dacă vă amintiți bine prima rundă de selecție a guvernatorului din partea PD a eșuat. Anume atunci, de fapt, se dorea un candidat. A doua rundă de selecție a fost mult mai transparent sub presiunea instituțiilor internaționale. Aceasta a fost deja în 2016. A câștigat dl Cioclea, care chiar a avut o prestație excelentă. Iar faptul că acum avem rezerve valutare suficiente și, în plină criză cursul leului este stabil, iar sistemul bancar e rezilient se datorează în mare parte reformelor implementate de Dumnealui”, a povestit ministrul, adăugând: „evident, odată fiind notificat ca fiind bănuit, dosarul nu mai putea fi perpetuat și trebuia în termen limitat sau să ajungă în instanță sau să fie clasat. Din lipsă de orice dovezi, nu există altă opțiune decât să claseze dosarul.”

Sergiu Gaibu a spus că „totuși apar câteva întrebări”.

„1. Cum de DA-iștii, d-nii Plângău și Slusari au ajuns în posesia materialelor, accesul la care mi-a fost refuzat anterior. Sper, procuratura să se autosesizeze și să investigheze scurgerea de date, în special că documentele nici măcar nu au fost depersonalizate.

2. Sper ca practica de deschidere a dosarelor penale pe fapt, fără a pune în cunoștință de cauză a persoanelor vizate să fie curmată de către Ministerul Justiției prin modificarea cadrului normativ. Știu că e foarte mult de lucru la Ministerul Justiției, dar cel puțin să fie pus acest subiect în lista lungă de reforme necesare”, a conchis el.

Amintim că, zilele trecute, Dinu Plîngău, președintele Platformei DA, în cadrul unei conferințe de presă, și Alexandru Slusari, fruntaș al Platformei – într-o postare pe rețelele de socializare, au publicat documente și au spus că Sergiu Gaibu, ministru al Economiei, în perioada când era director executiv al unei bănci comerciale, 2010-2013, a avut calitatea de bănuit pentru spălare de bani – a unei sume de peste 4 milioane de lei. În acea perioadă – 583 300 lei au fost transferate pe contul unui cetățean, în ianuarie 2012, care a extras suma în numerar și a pus-o ulterior pe cardul lui Sergiu Gaibu”, a menționat Dinu Plîngău, precizând că dosarul penal a fost clasat mai târziu. De asemenea, reprezentanții Platformei au spus că firma ce aparținea ministrului Gaibu – „Prospero Comerț SRL”, a beneficiat de un grant de la ODIMM în sumă de 200 000 lei, însă, conform prevederilor legale, aceasta nu era eligibilă.

Share