Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat a fost examinat de Curtea de Conturi

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat în cadrul ședinței din 28 iulie curent, Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat (BS) pe anul 2019.

Auditul financiar exercitat a avut drept scop obținerea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2019, întocmit de Ministerul Finanțelor și prezentat Guvernului spre aprobare, în toate aspectele semnificative este elaborat în conformitate cu prevederile legale și prezintă informația privind executarea de casă, bazată pe datele evidenței sistemului trezorerial și datele consolidate ale rapoartelor autorităților/instituțiilor bugetare, iar operațiunile sunt corecte și conforme prevederilor legale.

Ministerul Finanțelor este organul central de specialitate al administrației publice, care asigură realizarea politicii guvernamentale în domeniul finanțelor publice, cu competențele și responsabilitățile stipulate prin Legea finanțelor publice și responsabilitățile bugetar fiscale. Ministerul Finanțelor, în funcția sa de administrator al Bugetului de Stat, întocmește și prezintă Raportul anual privind executarea BS în format comparabil cu formatul bugetului aprobat.

Conform Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2019, execuția de ansamblu a bugetului de stat a constituit la venituri 40,0 mld. lei, fiind cu 675,0 mil. lei sub nivelul prevederilor bugetare precizate și la cheltuieli 43,1 miliarde lei, acestea fiind sub nivelul prevederilor bugetare definitive cu circa 3,3 mld. lei. Drept urmare, exercițiul bugetar a înregistrat un nivel de executare la venituri de 98,3% și la cheltuieli de 92,9 %. Deficitul bugetar a fost executat la nivel de 54,5%, care la finele anului 2019 a însumat circa 3,1 mld. lei.

Comparativ cu anul 2018, se relevă tendința de creștere a veniturilor bugetului de stat cu circa 3,5 mld. lei și a cheltuielilor cu circa 4,4 mld. lei. Concomitent a fost atestată creșterea deficitului bugetar cu 830,4 mil. lei.

Ponderea majoră în structura veniturilor bugetului de stat o dețin impozitele și taxele – 91,1%, dintre care încasările TVA 50,3%, impozitele pe venit –17,2%, accizele –15,6%, etc.

În anul 2019 au fost încasate venituri în BS de 630,2 mil. lei prin sistemul trezorerial, la care administratorii de venituri sunt stabiliți în actele legislative, ce reglementează domenii specifice sau activitatea unor autorități și instituții bugetare. Neținând cont de prevederile legale, în baza Ordinului Ministerului Finanțelor (nr. 205 din 21.12.2018), în calitate de administrator de venituri la 12 coduri economice s-a desemnat Ministerul Finanțelor, iar la alte 12 coduri economice – Serviciul Fiscal de Stat.

Pentru a susține evaluarea privind exactitatea informațiilor cu privire la sumele calculate, executate și restante în aspectul unor tipuri de venituri, auditul a solicitat informații de confirmare de la instituțiile responsabile de calculare a veniturilor și a stabilit devieri în sumă de 82,6 mil. lei față de datele raportate de Ministerul Finanțelor. Această situație se datorează faptului că Ministerul Finanțelor nu întocmește și nu prezintă acestora Registrele veniturilor.

Auditul a constatat că, în Legea Bugetului de Stat pentru anul 2019 au fost aprobate venituri în BS în sumă de 400,0 mil. lei, care au fost excluse la rectificarea Legii BS, deoarece nu a fost elaborată de către Ministerul Economiei și Infrastructurii metodologia de calcul pentru implementarea sistemelor de distribuție a gazelor naturale, energiei electrice și importatorii produselor petroliere ca contribuții conform schemei de obligații în domeniul eficienței energetice pentru Fondul de Eficiență Energetică. În rezultat bugetul de stat nu a obținut mijloacele în aceeași mărime.

În anul 2019 au fost executate granturi de către 16 instituții și autorități publice în sumă de 305,8 mil. lei pentru realizarea a 41 de proiecte finanțate din surse externe, pe când doar la 3 proiecte au fost executate cheltuieli din granturi integral. Soldurile de mijloace bănești provenite din proiecte finanțate din surse externe (împrumuturi și/sau granturi) neutilizate până la finele anului 2019 constituie 1,2 mld. lei, care sunt accesibile pentru utilizare în aceleași scopuri în anul bugetar următor.

Ca urmare a verificărilor de către misiunea de audit s-a constatat că, soldurile de mijloace financiare formate la unele proiecte au fost restituite donatorilor la solicitarea acestora. Astfel, auditul menționează că, nevalorificarea mijloacelor externe debursate din granturi condiționează neîndeplinirea clauzelor Acordurilor de grant încheiate și restituirea mijloacelor nevalorificate din solduri.

Conform Legii bugetului de stat pentru anul 2019, au fost aprobate venituri din amenzi și sancțiuni în sumă de 386,5 mil. lei, fiind executate în sumă de 365,3 mil. lei sau la nivel de 94,5%. La solicitarea echipei de audit, 12 instituții și autorități bugetare (cu excepția Serviciului Fiscal de Stat și Serviciul Vamal) au prezentat estimativ informația cu privire la sumele calculate (319,3 mil. lei), încasate (137,5 mil. lei) și restante la amenzi (394,5 mil. lei). Verificările auditului au constatat că instituțiile și autoritățile bugetare responsabile de calcularea amenzilor și sancțiunilor nu monitorizează încasarea sumelor calculate la BS și sumelor restante.

Totalul cheltuielilor de casă a BS pentru anul 2019 au fost realizate la un nivel de 92,9%, sau în sumă de 43,1 mld. lei, fiind înregistrat un sold de alocații nevalorificate în cuantum total de 3,3 mld. lei sau 7,1% din totalul cheltuielilor precizate.

În anul 2019, conform datelor raportate de Ministerul Finanțelor, cheltuielile de casă pentru subsidii la 14 instituții și autorități bugetare însumează 3,9 mld. lei sau 9,7% din totalul cheltuielilor executate. Au fost alocate subsidii în sumă de 226,9 mil. lei unor instituții publice, dintre care Serviciul Național Unic pentru Apelurile de Urgență 112 – 80,7 mil. lei, Instituția Publică Oficiul Național al Viei și Vinului – 23,5 mil. lei, IPN „Teleradio Moldova” – 122,7 mil. lei. La fel, au fost alocate mijloace financiare în sumă de 11,4 mil. lei unor proiecte investiționale, pentru Fondul rutier și Programul de reparație a drumurilor publice în sumă de circa 2,0 mld. lei și prin intermediul Comisiei electorale Centrale către 27 partide politice suma de 34,1 mil. lei.

Reflectarea subsidiilor aferente entităților beneficiare în rapoartele financiare consolidate ale organului ierarhic superior nu se supune unei norme, abordări unice, fiind limitată monitorizarea eficientă de către autoritățile publice centrale și Ministerul Finanțelor. Astfel, la executarea mijloacelor din contul subsidiilor s-a admis formarea soldurilor financiare la instituțiile beneficiare la situația din 01 ianuarie 2019 în sumă de 21,2 mld. lei, iar la situația din 31 decembrie 2019 în sumă de 269,2 mil. lei. Auditul a constatat o deviere în sumă de 19,2 mil. lei, între soldul mijloacelor bănești din Rapoartele financiare prezentate de către instituțiile bugetare pentru anul 2019 și soldul recalculat de audit în baza datelor din Rapoarte.

Executarea investițiilor capitale în anul 2019 sub aspectul surselor de finanțare relevă că, nivelul de executare a constituit 204,1 mil. lei sau 64,8% din volumul precizat, iar din contul proiectelor finanțate din surse externe – 1,1 mld. lei sau 79,3% din volumul precizat. Analiza auditului asupra aspectelor de conformitate referitor la majorările costurilor totale estimate a proiectelor de investiții capitale, efectuată pe un eșantion de 11 proiecte, relevă că, costurile totale estimate pentru anul 2019, în 9 cazuri denotă majorări între 28,2% și 1816,3% față de costurile estimate inițial la data lansării proiectelor.

Pe parcursul anului 2019, Ministerului Finanțelor i-au fost prezentate 203 documente executorii în sumă de 18,6 mil. lei, dintre care: 154 de titluri executorii emise de instanțele judecătorești din Republica Moldova (7,9 mil. lei) și 49 hotărâri emise de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (10,7 mil. lei). Analiza auditului atestă o diminuare a cheltuielilor privind plățile aferente documentelor executorii cu 28,7 mil. lei în comparație cu anul 2018.

Menționăm că, nivelul de executare a recomandărilor Curții de Conturi, înaintate în rapoartele de audit precedente, este de peste 71,4%.

Probele de audit colectate sunt suficiente și relevante pentru a oferi o bază pentru opinia nemodificată, întrucât constatările de audit nu depășesc pragul de materialitate stabilit.

Mihaela Rotari