IDIS „Viitorul” a prezentat trei studii cu privire la problematica transnistreană

IDIS „Viitorul” a prezentat trei studii cu privire la problematica transnistreană

IDIS „Viitorul” a prezentat astăzi 3 studii cu privire la problematica transnistreană, transmite Oficial.

Este vorba despre „Paravanele externe ale paradiplomației și insurgență”, „Evaluarea diacronică a documentelor semnate de RM în problematica transnistrean” și „Evaluarea implementării deciziilor protocolare din educație”.

Experții Rosian Vasiloi, Igor Munteanu și Ion Tăbârță au prezentat cele 3 studii.

„Republica Moldova se află într-o situație ciudată. Curtea Constituțională numește teritoriul din stânga Nistrului ocupat, fără a exista un răspuns simetric – ce faci cu acest teritoriu? Îl accepți sau încerci să schimbi situația de acolo? Paradiplomația transnistreană exercită funcții și noi nu știm ce se întâmplă acolo, diplomaților moldoveni nu li se permite să intre pe acest teritoriu. Paradiplomația transnistreană a devenit mai incisivă, mai creativă, acționând ca un „proxy” atașat scopurilor de politică externă a Federației Ruse. Transnistria este supusă unui proces de anexare de facto în statul rus, iar Rusia continuă să joace n rol cheie în blocarea reglementării acționând nu ca un mediator onest, distanțial egal de părți, dar ca un neguțător care-și apără investiția. Continuă procesul haotic de stabilire a unor proiecte de asistență internațională a regiunii prin care regimul caută să compenseze criza acută de resurse, fără ca această deschidere să conducă spre pași de reintegrare a spațiilor comune”, a spus Igor Munteanu, prezentând primul studiu.

Cel de-al doilea și al treilea studiu a fost prezentat de expertul Ion Tăbârță, care a menționat că, datorită semnării protocoalelor de la sfârșitul anului trecut și unora din acest an, unii menționează că s-au activat procese care nu s-au făcut timp de 10 ani, alții susțin că prin aceste decizii RM cedează din suveranitate și întărește statutul de facto al regiunii transnistrene.

„Marea majoritatea a protocoalelor au fost semnate până în 2001, apoi s-a făcut o ruptură de 10 ani. În urma semnării actualelor protocoale, vedem că problema militară a fost predominată. Subiectul statutului este discutat de 10 ani, iar Chișinău nu a avut o poziție consecventă față de Tiraspol. Protocoalele sociale au dus la normalizarea relațiilor dintre cele 2 maluri ale Nistrului, dar ele nu apropie reglementarea politicii globale a conflictului, dar localizarea acestuia. Parțial se vorbește despre drepturile omului”, a spus expertul.

Doina Secrieru

Share