(INTERVIU) Ana Guțu: Centenarul Marii Uniri este un prilej de celebrare a celui mai important eveniment din istora românilor

În cadrul unui interviu acordat portalului Oficial, Prim–vicepreședintele Partidului Unității Naționale (PUN), Ana Guțu, a vorbit despre cum va fi marcată aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire, cum vede anul unionist 2018, care este atitudinea statului moldovenesc față de mișcările unioniste, dar și alte aspecte importante în acest sens.

O.: În acest an se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire. Cum se va sărbători Marea Unire – prin unire sau…

A.G.:Centenarul Marii Uniri este un prilej de celebrare a celui mai important eveniment din istoria românilor. În 1918 a fost finalizat procesul tumultuos de unificare a națiunii române. El va fi marcat de o suită de evenimente culturale, academice, ce se vor desfășura la nivel de instituții pe ambele maluri ale Prutului. Cu siguranță, vor apărea și noi publicații științifice, antologice, prin care vor fi dezvăluite personalitățile politice ale timpului, grație cărora a fost posibilă Unirea de la 1918.  Iluminarea istorică, mai cu seamă a publicului larg din Republica Moldova, referitor la istoria recentă a acestei palme de pământ, în opinia mea, va constitui elementul-cheie al Centenarului. Totodată, dincolo de evenimentele culturale, foarte importante și de mare impact, eforturile noastre, ale celor care constituim forța unionistă „dură” – cea care dorește Unirea acum și imediat – trebuie să fie direcționate spre amplificarea curentului politic unionist. Unirea se poate produce doar pe cale politică, democratic, iar pentru aceasta e nevoie de a ilumina o majoritate suficientă a populației în sensul definirii opțiunii electorale.

O.: Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului și al idealului național. Cum vedeți anul 2018 – 100 de ani distanță?

A.G.:La 100 de ani distanță de la Marea Unire mi-aș fi dorit un an 2018 cu mai mult discernământ, cultură, educație în rândul cetățenilor. Îmi vine foarte greu să accept faptul că după o istorie dramatică a acestui teritoriu, cu un secol al 19-lea dominat de analfabetism și deznaționalizare din vina Imperiului Rus, cu un secol al 20-lea stigmatizat de ocupația sovietică, foametea organizată, deportări și genocid – o bună parte din populația autohtonă se zbate în criză identitară asfixiantă. La început de secol 21 să locuiești în Republica Moldova și să îți mai pui întrebarea cine îți sunt strămoșii, ce limbă vorbești și unde îți este viitorul devenirii tale existențiale – îmi pare un handicap periculos, ce a deformat completamente memoria genetică. Mai mult, renegarea rădăcinilor românești pentru a perpetua minciuna ocupantului sovietic, la care se dedau unii politicieni extremiști, constituie un act de violență devastatoare în adresa cetățenilor Republicii Moldova. Totuși, cei 22 de ani de respiro în componența României Mari, care au modernizat acest teritoriu și l-au așezat acolo unde îi este locul, nu au trecut fără urmă. Flacăra românismului și a unionismului nu a dispărut, ea nici nu poate să dispară – așa cum și-o doresc unii (ăștia atestă un retard educațional de două secole). Unionismul ia amploare, Unirea Republicii Moldova cu Româna este inevitabilă, ba chiar e foarte aproape.

O.: Putem sărbători Centenarul, atunci când, de fapt, suntem dezbinați?

A.G.:Atunci când spuneți „dezbinați” – ce aveți în vedere? Faptul că există frontieră nedreaptă pe Prut nu înseamnă că suntem dezbinați, noi, românii. În plan cultural Unirea s-a realizat demult. Mobilitățile și proiectele comune în domeniul învățământului sunt foarte numeroase. Mai nou, a fost declanșat procesul de înfrățire a localităților de pe ambele maluri ale Prutului. Există multe proiecte transfrontaliere pentru investiții în infrastructura instituțională, pentru interconectarea  energetică. Desigur, ne dorim ca proiectele acestea să fie implementate mai rapid, să fie mai numeroase. Și, pentru aceasta, unica posibilitate de a reseta economic, social, instituțional Republica Moldova este Unirea sa cu România.

O.: Ați putea realiza un bilanț al ultimei sute de ani la care să ne raportăm la ceea ce noi, ca popor, am făcut bine, la ce am greșit, la ce putem îndrepta, continua?

A.G.:Națiunea română, separată actualmente în două state, a avut 22 de ani de glorie, ani de înflorire economică, socială, educațională. România s-a impus între 1918-1940 pe plan internațional, a fost recunoscută de cele mai mari puteri ale lumii. România a dat naștere unui patrimoniu cultural, științific și educațional de excepție. Din păcate, ocupația sovietică a devastat spațiul românesc, iar cel mai grav, i-a rupt teritoriul în trei (o parte a Basarabiei de Sud, a Bucovinei se află azi în componența Ucrainei). Această ciopârțire nedreaptă, în urma înțelegerii a doi criminali – Hitler și Stalin – rămâne și azi în vigoare. România a condamnat crimele comunismului, Traian Băsescu, Președinte al României, în două mandate, a făcut-o în plenul celor două camere reunite ale Parlamentului la 18 decembrie 2006, în prezența lui Lech Walesa și a Regelui Mihai I. Pe când unii din Republica Moldova(sunt mulți, cu regret), se mai închină și azi lui Lenin și tancului sovietic ocupant. România a creat un institut, ce studiază crimele comunismului. Aici, în Republica Moldova, această idee nu a fost acceptată – am propus-o chiar eu în repetate rânduri, fiind deputat în parlamentul RM în 2009-2014. Mihai Eminescu scria la 22 iulie 1980 în ziarul Timpul: „Fără cultul trecutului nu există iubire de țară”. Fără a ne cunoaște trecutul, nu putem construi un viitor fericit. Politicienii din Republica Moldova le sunt datori cetățenilor cu adevăruri – adevăruri pe care le spune școala și universitatea din 1989. Dar nu e suficient ca doar profesorii să-și asume misiunea adevărului istoric. În opinia mea, politicienii, liderii politici sunt și ei formatori de atitudini. RM e sfâșiată de criză identitară acută, fapt explicabilinclusiv prin comportamentul laș și mincinos al politicienilor.

O.: Cum va aniversa Partidul Unității Naționale 100 de ani de la Marea Unire?

A.G.:Prin muncă, deoarece pregătirea pentru alegerile parlamentare din 2018 va fi piatra de încercare a opțiunii unioniste exprimate politic. Vom convinge toți cetățenii de beneficiile Unirii cu România – calea cea mai logică, cea mai rațională și, în primul rând, cea mai demnă pentru un viitor prosper.

O.: Preşedintele României, Klaus Iohannis într-o dezbatere publică spunea: „Cred că la 100 de ani de la Marea Unire, nu avem nevoie de lozinci şi de ceremonii fără substanţă, ci avem nevoie, în primul rând, de fapte”. Cum comentați această afirmație?

A.G.:Fapte înseamnă proiecte economice, sociale, dar, pentru noi, cei din PUN – victoria la alegerile parlamentare din 2018, pentru a dezbate și realiza, făcând uz de instrumente democratice, Unirea Republicii Moldova cu România.

O.: Dat fiind faptul că suntem în anul 2018 – un an cum multe evenimente unioniste, cum ați putea descrie atitudinea statului moldovenesc față de mișcările unioniste?

A.G.:Statul înseamnă instituții. Deocamdată nu există nicio luare de atitudine față de Centenar din partea instituțiilor oficiale – Parlamentului, Guvernului, iar Președinția nici că mai contează – a ajuns o rușine prin superlativul inutilității sale. Cu siguranță, își vor asuma sarcina celebrării Centenarului Unirii liceele, universitățile, bibliotecile, intelectualii de marcă, deoarece ei sunt promotorii conștiinței naționale românești. Instituțiile oficiale vor tăcea, dar nu filosofic, ci – ipocrit, deoarece ele există cu armata de funcționari publici, consumatori ai bugetului de stat, grație menținerii statului Republica Moldova.

O.: Ce părere aveți, politicienii moldoveni ar vota unirea – la fel cum au făcut în 1918 membrii Sfatului Țării?

A.G.:Unirea va fi votată de politicieni patrioți, care își cunosc rădăcinile, își cinstesc strămoșii și vor binele tuturor cetățenilor RM fără nicio discriminare. Gestul membrilor Sfatului Țării din 27 martie 1918 poate fi repetat, pentru aceasta e nevoie de o victorie zdrobitoare  a unioniștilor la alegerile parlamentare din acest an.

O.: Cum credeți, se conștientizează importanța geopolitică în privința reunificării?

A.G.:În România circa 80% din populație își dorește Unirea celor două state românești. În RM e nevoie de muncă asiduă și informare pro-Unire pentru a atinge 50+1%. Această misiune și-o asumă plenar Partidul Unități Naționale, în frunte cu Traian Băsescu.

O.: Societatea din Republica Moldova este pregătită să ceară un referendum pentru reunificare, cum credeți?

A.G.:Calea referendară nu este una corectă, din punctul meu de vedere. În 1940 rușii au venit cu tancurile fără referendum și alegeri. Bunicii mei nu au dorit să fie ocupați și expropriați, dar nu au fost întrebați. Părinții mei nu au dorit să le fie schimbată peste noapte disciplina limba română cu limba moldovenească în straie slave, dar nu au fost întrebați. Democrația reprezentativă, prin responsabilizarea elitelor în a lua decizii, este răspunsul la realizarea Unirii Republicii Moldova cu România. O majoritate unionistă în Parlamentul de la Chișinău va vota Unirea Republicii Moldova cu România. Votul în Parlamentul României nu seva lăsa așteptat.

O.: Dacă e să privim obiectiv lucrurile, atunci… când vedeți reunificarea celor două state?

A.G.:Eu privesc foarte obiectiv la totul ce se întâmplă în jur și ce îmi doresc să realizez. Unirea Republicii Moldova cu România este inevitabilă. Nici nu vă imaginați cât de repede va avea loc. Așa să ne ajute Dumnezeu!

Mihaela Conovali