Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul populației din R. Moldova

Biroul Naţional de Statistică (BNS) informează, că în anul 2018, veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 2383,1 lei, fiind în creştere cu 6,2% faţă de anul precedent.

În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 3,1%.

La formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 12,7% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Activitatea individuală agricolă reprezintă 7,3% din activităţile pe cont propriu, iar 5,4% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă.

Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 15,0% din total venituri sau cu 1,5 puncte procentuale mai puţin comparativ cu anul 2017.

În funcţie de mediu de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 773,1 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Pentru populaţia din mediul urban principalele surse de venituri sunt activitatea salarială, care a asigurat veniturile populaţiei în proporţie de 55,6% şi prestaţiile sociale – 22,5%.

Pentru gospodăriile din mediul rural, cea mai importantă sursă de venit la fel este activitatea salarială – 31,0% din total venituri, dar contribuția acesteia este cu 24,6 puncte procentuale mai mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individual agricolă au asigurat 14,3% din totalul veniturilor disponibile, față de 0,8% în mediul urban.

Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 20,4% faţă de 10,0% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică şi o contribuţie mai mare a prestaţiilor sociale, 27,1% din total venituri, comparativ cu 22,5% în mediul urban.

Totodată, ponderea veniturilor din activitatea salarială este dublă în cazul gospodăriilor formate din 3 şi mai multe persoane. Dacă ne referim la gospodăriile cu copii, atunci veniturile salariale deţin o pondere mai mică în cazul celor cu 3 şi mai mulţi copii.

Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată pentru necesarul de consum alimentar – 43,8%. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 18,2% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,7%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de sănătate (5,1%), comunicaţii (4,6%), transport (4,0%), dotarea locuinţei (3,8%), învățământ (0,5%), etc.

Mihaela Rotari