Situația demografică în 2025: Natalitatea și mortalitatea în scădere

Biroul Național de Statistică prezintă informația statistică privind situația demografică în Republica Moldova, în anul 2025, elaborată pe baza datelor furnizate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică a Ministerului Sănătății, Agenția Servicii Publice, precum și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Inspectoratul General pentru Migrație ale Ministerului Afacerilor Interne.

Datele sunt prezentate din perspectiva evenimentelor demografice vizând populația cu reședință obișnuită^2,4, care cuprinde persoanele care au locuit în ultimele 12 luni preponderent pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude și prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

Numărul populației cu reședință obișnuită^2,4 la 01.01.2026, conform datelor preliminare, a constituit 2365,6 mii persoane.

Natalitatea

Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a Ministerului Sănătății, în anul 2025, s-au născut 22,1 mii copii⁵, cu aproximativ 1,5 mii (sau cu 6,6%) mai puțini comparativ cu anul precedent. Mai mult de jumătate din numărul copiilor născuți-vii au fost băieți – 11,3 mii și 10,8 mii – fete, raportul de masculinitate fiind de 105 băieți la 100 fete (Tabelul 1).

Tabelul 1. Principalii indicatori ai natalității, în anii 2024 – 2025

Rata natalității, în anul 2025, a scăzut la 9,3 născuți-vii la 1000 locuitori, comparativ cu 9,8 născuți-vii la 1000 locuitori în anul 2024.

Vârsta medie a mamei la toate nașterile, a fost de 29,9 ani în anul 2025, în creștere față de anul 2024 (29,6 ani).

Rata totală de fertilitate, s-a redus în anul 2025 comparativ cu anul precedent și a constituit 1,68 născuți-vii per femeie. Astfel, nivelul înregistrat rămâne sub pragul de înlocuire a generațiilor, estimat la 2,1 copii născuți-vii per femeie de vârstă reproductivă.

Mortalitatea

Numărul decedaților, în anul 2025⁵, a fost de 32,1 mii persoane, fiind în descreștere cu 1,5 mii (sau cu 4,4%) față de anul 2024. Rata mortalității generale a înregistrat o descreștere – de la 14,0‰ în anul 2024, la 13,5‰ în anul 2025. Valoarea „supramortalității masculine” în anul 2025 a constituit 117 decese masculine la 100 decese feminine (Tabelul 2).

Tabelul 2. Principalii indicatori ai mortalității, pe sexe în anii 2024 – 2025

Bolile aparatului circulator și tumorile au continuat să dețină ponderile cele mai înalte în cauzele de deces, atât în rândul femeilor, cât și în rândul bărbaților. În anul 2025, ponderea deceselor determinate de aceste două cauze a fost de 74,2% din totalul deceselor (69,7% în cazul bărbaților și 79,4% în cazul femeilor) (Figura 1).

Figura 1. Ponderea deceselor pe principalele cauze de deces, pe sexe, în anul 2025, %

Pentru ambele sexe, cauza principală de deces, în 2025, a fost cea determinată de bolile aparatului circulator (63,8% în cazul femeilor și 50,4% în cazul bărbaților). Structura mortalității feminine, repartizată pe cauze de deces, diferă de cea masculină după structură. Astfel, numărul bărbaților decedați în urma accidentelor, intoxicațiilor și traumelor este de 3,4 ori mai mare comparativ cu cel observat în cazul femeilor decedate din aceeași cauză, decesele cauzate de bolile aparatului respirator – de 2,0 ori, de bolile aparatului digestiv de 1,5 ori și a tumorilor de 1,4 ori.

Numărul copiilor decedați cu vârsta sub un an, în 2025, a fost de 204, fiind în descreștere cu 76 copii comparativ cu anul 2024. Respectiv, rata mortalității infantile a înregistrat o descreștere de la 11,8 decedați la 1000 născuți-vii, în 2024, la 9,2‰ în 2025. Totodată, se observă o ”supramortalitate masculină” și în cazul deceselor de până la un an – 9,4 decese la 1000 născuți-vii în cazul băieților, față de 9,0 decese la 1000 născuți-vii în cazul fetelor. Comparativ cu anul 2024, rata mortalității infantile s-a redus, în anul 2025, la băieți cu 3,0 decese la 1000 de născuți-vii, iar la fete, cu 2,2 decese la 1000 de născuți-vii.

Numărul deceselor (32,1 mii persoane) în anul 2025, prevalând asupra celui al născuților-vii (22,1 mii persoane), a generat în continuare, un spor natural negativ de ((-10,0) mii persoane, față de (-9,9) mii persoane în 2024). Sub aspect de gen, sporul natural a constituit pentru bărbați (-6,0) mii persoane în 2025 față de (-5,8) mii persoane în 2024, iar pentru femei, sporul natural a fost de (-4,0) mii persoane în anul 2025 față de (-4,1) mii persoane în anul precedent.

Migrația internațională

Migrația netă^6,7 a populației cu reședința obișnuită, în anul 2024, a urmat tendința de descreștere din ultimii ani, înregistrând o valoare negativă de (-17,6) mii persoane.

Din totalul imigranților, ponderile cele mai mari le dețin persoanele din grupele de vârstă 20-29 ani (16,7%), 30-39 ani (21,2%) și 40-49 ani (18,0%), care au înregistrat o pondere de 55,9% din totalul imigranților. În cazul emigranților, se constată o situație similară, ponderile cele mai mari fiind deținute de persoanele din grupele de vârstă 20-29 ani (22,1%), de 30-39 ani (20,6%) și 40-49 ani (16,0%), împreună constituind peste jumătate din total emigranți (Figura 2).

Figura 2. Distribuția imigranților și emigranților pe grupe de vârstă, în anul 2024

Conform datelor Inspectoratului General de Migrație al Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2025, au beneficiat de protecție temporară⁸ 20,3 mii persoane, sau cu 46,6% mai puțin comparativ cu anul precedent.

 Migrația internă⁹

Pe parcursul anului 2025 și-au schimbat oficial domiciliul în interiorul țării circa 27,5 mii de persoane. În mare parte, migranții interni sunt persoanele în vârstă aptă de muncă (66,2%), predominând grupa de vârstă 15-34 de ani (41,1%) (Tabelul 3). Din perspectiva de gen, fluxul de sosiri/plecări a constituit 52,5% femei și 47,5% bărbați.

Tabelul 3. Migrația internă determinată de schimbarea domiciliului, în anul 2025

În anul 2025, migrația internă a determinat o creștere a numărului populației din localitățile urbane cu 5,1 mii persoane în detrimentul localităților rurale. Numărul cel mai mare de migranți interni a fost orientat spre orașele mari. Astfel, 37,7% din total sosirilor au revenit municipiului Chișinău, fiind urmat de municipiul Bălți (4,6%), raionul Orhei (4,2%) și raionul Ialoveni (3,7%).