Insuficiența cardiacă, o patologie tot mai răspândită printre populație, de aceea simptomele nu trebuie ignorate

Daniela Bursacovschi, medic cardiolog. dr. șt. med., președinta Asociației de Insuficiență Cardiacă din Republica Moldova

În perioada 27 aprilie – 3 mai marcăm Zilele Insuficienței Cardiace 2026, ce înseamnă insuficiența cardiacă și cât de gravă este această maladie?

Insuficiența cardiacă este un sindrom progresiv în care inima nu mai reușește să pompeze suficient sânge pentru a asigura necesarul organismului de oxigen și nutrienți. Ea reprezintă, de obicei, punctul final de evoluție al multor boli cardiovasculare, care nu au fost tratate la timp sau care progresează în ciuda tratamentului aplicat.

Din punct de vedere al gravității, insuficiența cardiacă este comparabilă cu bolile oncologice, uneori chiar cu un prognostic mai sever, însă este adesea percepută ca fiind mai puțin „fatală” decât cancerul. Datele clinice arată însă o realitate diferită: aproximativ 50% dintre pacienți decedează în decurs de 5 ani de la diagnostic, în funcție de severitatea bolii și de răspunsul la tratament. În formele avansate, mortalitatea la 1 an poate ajunge la 20–30%. Totodată, la nivel global, povara economică este estimată la peste 346 miliarde de dolari anual,  determinată de spitalizări frecvente, tratamente complexe și monitorizări pe termen lung.

Iată de ce insuficiența cardiacă reprezintă o patologie cu impact major atât medical, cât și socio-economic.

Cât de răspândită este această maladie în Moldova și ce risc prezintă pentru moldoveni?

Epidemiologia insuficienței cardiace s-a modificat semnificativ în ultimele decenii, prezentând variații între regiuni. La nivel global continuă să crească, ca urmare a îmbătrânirii populației, a supraviețuirii crescute după evenimente cardiovasculare și a progreselor terapeutice care prelungesc viața pacienților. Conform Global Burden of Disease 2021, numărul bolnavilor de insuficiență cardiacă este în creștere continuă.

În țara noastră insuficienta cardiaca este o problemă majoră de sănătate. Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în Moldova. În 2024, aproximativ 57,6% din toate decesele au fost cauzate de boli ale aparatului circulator (infarct, AVC, insuficiență cardiacă etc.).

Cum se manifestă insuficiența cardiacă și care sunt cauzele care duc la acest diagnostic?

Insuficiența cardiacă se manifestă prin faptul că inima nu mai reușește să pompeze sângele suficient de bine pentru nevoile organismului. De obicei, oamenii simt mai întâi lipsă de aer, mai ales la efort, cum ar fi urcatul scărilor sau mersul mai rapid. Pe măsură ce boala avansează, respirația grea poate apărea chiar și în repaus sau în timpul nopții. Mulți pacienți observă că somnul devine dificil și au nevoie să doarmă pe mai multe perne, deoarece atunci când stau întinși apare senzația de sufocare sau lipsă de aer, iar poziția ridicată îi ajută să respire mai ușor.

Un alt semn frecvent este oboseala puternică, persoana se simte fără energie și nu mai poate face activitățile obișnuite. În plus, apare des umflarea picioarelor și a gleznelor, din cauza faptului că lichidul se acumulează în țesuturi. Uneori, medicii pot observa și semne precum venele de la gât mai umflate sau sunete anormale la plămâni, cauzate tot de acumularea de lichid.

Sunt anumite caracteristici pentru cetățenii care se încadrează în categoria de risc, de exemplu vârstnici, fumători, consumatori de alcool?

Factorii de risc pentru apariția insuficienței cardiace sunt acele obiceiuri de viață care cresc șansa ca inima să se slăbească în timp. Cel mai important factor este boala arterelor coronare, când vasele inimii se îngustează din cauza colesterolului și a depunerilor de grăsime, reducând alimentarea cu sânge. Un alt factor major este hipertensiunea arterială, deoarece inima este forțată să pompeze mai tare în permanență, ceea ce în timp o slăbește. Diabetul zaharat crește riscul, prin afectarea vaselor de sânge și favorizarea aterosclerozei. Există și cauze legate de organism, cum ar fi problemele tiroidiene, unde ritmul inimii poate fi prea rapid sau prea lent și afectează funcția inimii.

Pe lângă acestea, riscul crește odată cu înaintarea în vârstă, deoarece inima se slăbește natural. Alți factori importanți sunt: fumatul, obezitatea sau supraponderabilitatea, consumul excesiv de alcool sau droguri, stresul cotidian, etc.

Când trebuie să ne îngrijorăm?

Insuficiența cardiacă este o boală serioasă și progresivă, deci simptomele nu trebuie ignorate, mai ales dacă: apar treptat și se agravează în timp, limitează activitățile zilnice, apar chiar și în repaus sau noaptea. Cele trei simptome „clasice” care trebuie toți să le cunoască sun:

• lipsa de aer (dispnee) – la efort, urcat scări, apoi chiar și în repaus sau culcat
• oboseală accentuată – scăderea capacității de efort, lipsă de energie
• umflarea picioarelor (edeme) – glezne și gambe umflate din cauza retenției de lichide

Alte semne importante sunt somn greu, nevoia de a dormi pe mai multe perne, treziri nocturne din cauza lipsei de aer, tuse sau respirație „încărcată”, creștere rapidă în greutate (din retenție de apă), palpitații sau bătăi neregulate ale inimii. Semne de alarmă sunt date de lipsă de aer severă în repaus, imposibilitatea de a sta întins din cauza sufocării, umflare rapidă a picioarelor sau abdomenului, confuzie sau stare generală foarte alterată.

În ce constă tratamentul de insuficiență cardiacă?

Tratamentul pacienților cu insuficiență cardiacă se bazează pe trei componente principale: tratamentul medicamentos, dispozitivele sau intervențiile chirurgicale și măsuri ce țin de stilul de viață personal.

Tratamentul este personalizat pentru fiecare caz în parte..

Dacă tratamentul conservator medicamentos nu mai este suficient sau apar probleme suplimentare, cum ar fi tulburări de ritm cardiac sau patologii  ale valvelor inimii, medicii pot recomanda dispozitive speciale sau intervenții chirurgicale fie minim-invazive sau pe cord deschis.

Ce să întreprindem pentru a preveni sau a reduce riscul de Insuficiență Cardiacă?

În primul rând, alimentația trebuie să fie de tip sănătos pentru inimă, adică bazată pe legume, fructe, cereale integrale, pește și grăsimi bune, cu reducerea alimentelor procesate, a zahărului și a excesului de sare. Activitatea fizică este esențială: se recomandă în general cel puțin 150 de minute pe săptămână de efort moderat (de exemplu mers rapid) sau 75 de minute de efort intens, plus reducerea timpului petrecut în sedentarism. Somnul are și el un rol important, iar pentru adulți este recomandat în medie 7–9 ore de somn pe noapte, cu un program regulat. Un alt punct important este renunțarea la fumat sau orice formă de nicotină, deoarece aceasta afectează direct vasele de sânge și inima.

De asemenea, trebuie menținută o greutate corporală normală, deoarece excesul de greutate crește mult efortul inimii.

Celelalte trei elemente țin de control medical: tensiunea arterială trebuie menținută în limite normale, glicemia (zahărul din sânge) trebuie ținută sub control, mai ales la persoanele cu diabet, colesterolul trebuie monitorizat și menținut la valori sănătoase pentru a preveni depunerile pe vase.

Care este rolul unor asociații precum Asociația Europeană de Insuficiență Cardiacă și Asociația de Insuficiență Cardiacă din Republica Moldova în prevenirea maladiei?

Organizații precum Asociația Europeană de Insuficiență Cardiacă și Asociația de Insuficiență Cardiacă din Republica Moldova au un rol central în prevenirea și reducerea poverii insuficienței cardiace, conform ghidurilor și programelor europene de sănătate cardiovasculară.

Un prim rol este cercetarea, elaborarea și actualizarea periodică a ghidurilor clinice bazate pe dovezi științifice. De asemenea, aceste e organizații au și un rol major în educația medicală continuă.

Un alt domeniu important este prevenția prin educarea și informarea populației.

În ansamblu, prin standardizare clinică, educație profesională, prevenție și cercetare, aceste instituții contribuie semnificativ la reducerea incidenței și mortalității prin insuficiență cardiacă și la creșterea calității îngrijirii cardiovasculare.