Investiţiile în clădiri rezidenţiale scad. Ce va urma?

Anul 2026 se anunţă a fi unul complicat pentru piaţa construcţiilor şi pentru piaţa imobiliară, iar datele oficiale pentru primul trimestru al anului curent confirmă acest lucru. După ce anterior s-a anunţat că, în primul trimestru, am avut o descreştere a volumului lucrărilor de construcţii de 12%; o descreştere de 6,8 ori în ceea ce ţine de spaţiul locativ dat în exploatare; o descreştere cu 3,5% a numărului autorizaţiilor de construire eliberate; o descreştere de peste 75% a numărului de apartamente vândute în Chişinău – mai nou, Biroul Naţional de Statistică a făcut publice datele privind investiţiile în active imobilizate în ianuarie-martie 2026, care arată că investiţiile în clădirile rezidenţiale s-au redus cu 13,5%, acestea constituind 792 mln. lei. Acum un an (în primul trimestru al anului trecut) investiţiile în clădiri rezidenţiale au constituit 905 mln. lei, fiind în creştere cu 18,9% faţă de perioada similară a anului 2024.

Situaţia este cu atât mai alarmantă cu cât în ultimii doi ani investiţiile în clădiri rezidenţiale, la fel ca şi investiţiile în clădiri nerezidenţiale, au fost în creştere continuă. Spre exemplu, în anul 2024, faţă de anul 2023, investiţiile în clădiri rezidenţiale au crescut cu 20,4%, fiind în valoare de 4,44 miliarde de lei, iar în clădiri nerezidenţiale – cu 3,6%, valoarea acestora constituind – 5,5 mlrd. lei. În anul 2025, faţă de anul 2024, investiţiile în clădiri rezidenţiale au crescut cu 29,5%, constituind 5,8 miliarde de lei, iar în clădiri nerezidențiale – cu 10,5%, fiind în valoare de 6,1 miliarde lei. În primul trimestru al anului curent, au crescut doar investiţiile în clădiri nerezidenţiale (cu 3,5%), acestea constituind 776 milioane de lei, dar partea proastă e că, după cum menţionam mai sus, avem o descreştere semnificativă în ceea ce ţine de clădirile rezidenţiale şi aceasta nu e bine deloc, dacă luăm în calcul că cererea de pe piaţa imobiliară depăşeşte oferta cu circa 30%. Cu alte cuvinte, în timp ce necesarul de spaţiu locativ e unul accentuat, numărul construcţiilor noi scade (în primul trimestru, acesta s-a redus cu 7,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut); investiţiile în clădiri rezidenţiale se reduc; volumul spaţiului locativ dat în exploatare, după cum menţionam mai sus, este în scădere; piaţa imobiliară e în declin pronunţat.

Putem presupune că situaţia se va înrăutăţi şi în continuare. În primul rând, pentru că s-au sistat finanţările prin programul guvernamental „Prima Casă”, care ofereau posibilitatea unor categorii importante de beneficiari să-şi achiziţioneze o locuinţă în condiţii cât de cât acceptabile. În al doilea rând, pentru că, condiţiile de creditare devin  tot mai neatractive. În acelaşi timp, o presiune oarecare asupra pieţei construcţiilor şi pieţei imobiliare o exercită procesul de migraţie internă, care capătă proporţii tot mai accentuate (spre exemplu, dacă în 2014 recensământul populaţiei şi a locuinţelor a arătat că în Chişinău locuia fiecare al cincilea cetăţean cu viză de reşedinţă obişnuită, în 2024 – deja fiecare al patrulea). Procesul de urbanizare vizează şi alte oraşe şi municipii, nu doar Chişinăul. De asemenea, se simte şi o uşoară presiune de pe urma creşterii populaţiei capitalei din contul refugiaţilor ucraineni. Potrivit unor estimări – refugiaţii ucraineni au crescut populaţia capitalei în ultimii ani cu circa 8-9%, iar alte estimări vorbesc de o creştere de circa 10%. Şi în aceste condiţii, două pieţe de maximă importanţă – a construcţiilor şi imobiliară au intrat în declin. Ca să nu mai vorbim de rolul important pe care-l joacă aceste pieţe la formarea Produsului Intern Brut. Datele oficiale pentru anul 2025 arată că ponderea pieţei construcţiilor la formarea PIB a fost de 8%, iar a pieţei imobiliare – de 7,2%.

Toate cele menţionate scot în evidenţă faptul că se impun măsuri urgente pentru ameliorarea situaţiei. Şi acestea trebuie să ia în calcul atât aspectul social, cât şi cel economic. E nevoie de o abordare complexă, nu de viziuni fragmentare. Numai astfel ne putem asigura că situaţia va reveni la normal, iar cele două pieţe importante vor începe din nou să se dezvolte, răspunzând şi necesităţilor de ordin social ce există în acest sens. O asemenea viziune eu am expus la începutul anului curent într-o scrisoare deschisă către Premierul Alexandru Munteanu. Acum, când avem situaţia descrisă mai sus, consider necesar să revin din nou la ea. Cei interesaţi pot face cunoştinţă cu viziunea pe care o am la tema dată – aici. Aşa sau altfel, dar e clar că a venit timpul de acţionat. Azi încă se poate de salvat situaţia şi anume aceasta trebuie să facem.

Mircea Baciu, antreprenor din Republica Moldova