Cum au fost cheltuiți banii pentru educație în anul 2016

În baza informațiilor oferite de organele locale de specialitate în domeniul învățământului, Ministerul Educației a analizat nivelul de executare a bugetului pentru anul 2016 de către instituțiile de învățământ general și de către unitățile administrativ-teritoriale. Rezultatele arată că instituțiile de învățământ care au trecut la autonomie financiară își gestionează resursele mai eficient iar finanțarea în bază de cost standard per elev responsabilizează factorii de decizie din teritoriu. Totuși, la compartimentele educație incluzivă, dezvoltare instituțională și formare profesională a cadrelor există unele restanțe, în anul 2016 nefiind valorificate 254 mil. lei.

În anul 2016 suma totală a bugetului precizat a constituit 3 883 mil. lei, iar cea executată a fost de 3 657 mil. lei. Majoritatea unităților administrativ-teritoriale (UAT) au executat bugetul în proporție de 90 – 100%, excepție făcând doar mun. Chișinău și r. Briceni, unde acest indicator constituie 89% și respectiv 88%. Față de anii precedenți, tendințele înregistrate sunt pozitive, ceea ce demonstrează faptul că finanțarea în bază de cost standard per elev și autonomia financiară a cca 80% din numărul total de instituții de învățământ general are un efect benefic asupra implementării activităților planificate. În UAT în care autonomia financiară a școlilor are o rată scăzută și nivelul de executare a bugetului este mai mic.

Câți bani sunt cheltuiți pentru salarii

În medie 71% din bugetul total executat constituie fondul de salariu.  Față de anul bugetar precedent, acest indicator a înregistrat o scădere de 2 puncte procentuale, ceea ce arată că mai multe mijloace financiare sunt direcționate pentru dezvoltarea instituțiilor.

 În 13 UAT indicatorul respectiv este chiar mai mic decât media pe țară: Nisporeni – 60%, Bălți – 63%, Cimișlia – 66%, Ialoveni – 67%. În raioanele în care se înregistrează o pondere relativ scăzută a fondului de salariu în totalul de cheltuieli banii publici sunt utilizați mai responsabil, fiind optimizată rețeaua școlară, revizuite listele de tarifare și ajustat numărul unităților de personal.

Există și UAT unde indicatorul menționat depășește atât media pe țară, cât și nivelul mediu din anii precedenți (Dondușeni – 82%, Ștefan Vodă -76%, Ocnița – 75 % și alte 7 raioane – 74%), fiind necesar ca autoritățile locale să efectueze o analiză minuțioasă pentru a depista lacunele și a întreprinde măsuri de eficientizare a tuturor resurselor disponibile.

Servicii, procurări, reparații capitale, formare profesională

În afară de achitarea salariilor, din buget au fost efectuate cheltuieli pentru servicii – 13%, pentru formarea profesională – 0,3%, procurări – 10%, reparațiile capitale – 6% etc. În unele UAT ponderea cheltuielilor menționate este mult mai mare față de media națională. Pentru servicii mun. Chișinău și Bălți au cheltuit câte 23% din bugetul executat, Ialoveni – 18%, Soroca -17%. Raioanele Cantemir și Cimișlia au cheltuit pentru  procurări câte 17% din buget, Sângerei și Nisporeni –  16%, Glodeni, Telenești și Ungheni – 15%.  În raionul Nisporeni pentru reparații capitale au fost utilizate 16% din buget, iar la Bălți, Râșcani, Dubăsari și Fălești – câte 10%.

Toate instituțiile de învățământ și UAT înregistrează restanțe la compartimentul formare profesională, alocând în medie doar 0,3% din fondul de salariu, față de minimum 2% prevăzute în Codul Muncii.

Soldul înregistrat la finele anului bugetar (31 decembrie 2016) constituie 6% din bugetul total precizat sau cca 226 mil. lei. În UAT unde autonomia școlară este dezvoltată slab soldurile au o pondere net superioară mediei pe țară. Raionul Briceni nu a utilizat 12% din bugetul precizat, mun. Chișinău  – 11%, raionul Ocnița – 9%.

Cum au fost utilizați banii din Componenta UAT și din Fondul pentru Educația Incluzivă

Mijloacele financiare din Componenta UAT și din Fondul pentru Educația Incluzivă pot fi repartizate școlilor în baza aprobării de către Direcția de învățământ și în baza deciziei Consiliului local în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 868 din 08.10.2014.

În anul 2016 în total din Componenta UAT au fost alocate școlilor mijloace financiare în sumă de 245,2 mil. lei – bani care au fost utilizați pentru transportarea elevilor, reparații capitale, procurarea mijloacelor fixe, acoperirea deficitului bugetar al școlilor mici.  

Pentru transportarea elevilor la și de la școală s-au alocat 45,4 mil. lei, ceea ce constituie 19% din suma total alocată din Componenta UAT. Cea mai mare pondere la acest compartiment s-a înregistrat în raioanele Râșcani – 51%, Soroca – 35%, Fălești și Leova – câte 34%, iar cea mai mică pondere a fost în Criuleni, Edineț și Dondușeni – câte 1%, Chișinău și Bălți – câte 2%, Căușeni – 6%. Ponderea sumelor alocate este direct proporțională cu reformele realizate.

Pentru reparații capitale au fost alocate 116,5 mil. lei sau 48% din totalul alocat din Componenta UAT. Cei mai mulți bani pentru reparații capitale în instituțiile de învățământ general au alocat mun. Bălti – 93%, raioanele  Căușeni -89%, Dubăsari – 87%, Edineț și Criuleni – câte 86%. La popul opus de clasează mun. Chișinău – 0%, Ștefan Vodă – 3%, Dondușeni – 7%.

Pentru procurarea mijloacelor fixe s-au alocat 18,8  mil. lei sau 8% din totalul alocat din Componenta UAT. Cea mai mare pondere s-a înregistrat în raioanele Briceni – 40%, Ialoveni – 30%, Cantemir – 17% etc., iar în 9 raioane (Bălți, Drochia, Basarabeasca, Cahul, Glodeni etc.) nu s-au alocat bani pentru asemenea necesități.

În anul 2016 pentru acoperirea deficitului bugetar al școlilor mici au fost alocate 23,2 mil. lei, sau 9% din totalul alocat din Componenta UAT. Cele mai multe mijloace financiare pentru acest scop s-au utilizat în raioanele Ocnița – 36% (1,6 mil. lei), Rezina – 30% (1,8 mil. lei) și Drochia – 28% (1,2 mil. lei). Cu cât există mai multe școli mici în raion, cu atât mai mulți bani suplimentari sunt cheltuiți pentru întreținerea acestor instituții și mai puțini bani pentru dezvoltarea și îmbunătățirea condițiilor din celelalte școli. Totodată, sunt raioane unde eficiența utilizării finanțelor publice este prioritară, pentru școlile ineficiente nealocându-se mijloace financiare suplimentare sau alocându-se sume minore (raioanele Hâncești, Nisporeni, Călărași, Telenești).

Cu părere de rău, unele UAT nu consideră ca fiind obligatoriu respectarea cadrului normativ-legislativ, alocând neregulamentar din bugetul Componentei UAT cca 32,1 mil. lei. Cu abateri de la prevederile legale au alocat bani mun. Chișinău – 10 mil. lei, raioanele Dondușeni și Sângerei – câte 3,2 mil. lei, Ștefan Vodă și Cahul –  câte 2,7 mil. lei etc.

La finele anului bugetar 2016 suma neutilizată (soldul) din Componenta UAT a constituit cca 24,7 mil. lei, ceea ce relevă că Direcțiile de Învățământ, adică gestionarii Componentei UAT nu au atins încă nivelul necesar pentru a asigura o mai bună gestionare a mijloacelor financiare de care sunt responsabili. Cele mai mari solduri s-au înregistrat în Florești – 4 mil. lei, Criuleni – 3,3 mil. lei,  Șoldănești – 2,9 mil. lei, Râșcani – 2,8 mil. lei.  

Din Fondul pentru Educația Incluzivă, în 2016 școlilor li s-au alocat cca 59,4 mil. lei, din care 47,8 mil. lei pentru salarizarea Cadrelor didactice de sprijin și 11,6 mil. lei pentru întreținerea Centrelor de resurse. În 10 raioane (Drochia, Leova, Râșcani, Cantemir, Dubăsari, Dondușeni, Basarabeasca, Glodeni, Edineț și Cahul) mijloacele alocate din Fond s-au utilizat integral pentru salarizarea Cadrelor didactice de sprijin. O asemenea situație este nefavorabilă pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, deoarece ei au nevoie de ocupații suplimentare în Centrele de resurse, însă pentru întreținerea și dezvoltarea acestor centre nu mai rămân bani.  Totodată, în anul 2016 la Fondul pentru Educația Incluzivă  au rămas neutilizate mijloace financiare în sumă de 3,6 mil. lei.

În anul bugetar 2016 nu au fost valorificate mijloace financiare în sumă totală de cca 254 mil. lei din bugetul instituțiilor de învățământ general, Componenta UAT și Fondul pentru Educația Incluzivă, bani cu care s-ar fi putut soluționa mai multe probleme stringente și de rezultatul cărora ar fi beneficiat atât elevii, cât și personalul școlilor. În context, Ministerul Educației consideră că este oportun de a fi organizate în fiecare raion instruiri cu participarea tuturor actorilor implicați, în cadrul cărora să fie abordate subiecte privind stabilirea priorităților, planificarea și executarea bugetului, monitorizarea executării bugetului etc.

Menționăm că școlile sunt gestionate de către unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II (raioane/municipii).