Ce concluzii trebuiesc făcute după publicarea celor mai noi date statistice

Recent, Biroul Naţional de Statistică a făcut publice datele preliminare ale recensământului populaţiei şi locuinţelor, dar şi datele finale privind eliberarea autorizaţiilor de construire în 2024. La prima vedere, s-ar părea că aceste date nu ar trebui să aibă nimic în comun, în realitate însă situaţia e diametral opusă, iar concluziile ce pot fi făcute sunt destul de interesante.

Referindu-ne la datele preliminare ale recensământului, nu putem trece cu vederea declinul demografic, care iese în evidenţă destul de clar. La această problemă eu m-am referit nu o dată, atât prin prisma influenţei ei asupra pieţei forţei de muncă din Republica Moldova, cât şi prin prisma scăderii puterii de cumpărare în general. De aceea, nu mă voi opri la acest aspect. Altă cifră mi-a atras atenţia. Dacă acum 10 ani (în 2014) în Chişinău locuia fiecare al cincilea cetăţean al Republicii Moldova cu reşedinţă permanentă, acum în capitală locuieşte fiecare al treilea cetăţean. Deci, în Chişinău locuieşte circa o treime din populaţia Republicii Moldova, iar dacă mai adăugăm că numărul locuitorilor capitalei a crescut în ultimii ani cu circa 10% şi pe seama refugiaţilor ucraineni, ajungem la concluzia că avem un oraş destul de aglomerat. Toţi aceşti oameni, pe lângă multe alte necesităţi, au nevoie şi de locuinţe – fie că le procură, fie că le închiriază. Aceasta a creat o anumită presiune pe piaţa imobiliară, ceea ce a determinat şi creşteri considerabile de preţuri. În aceste condiţii, e clar că se impun anumite acţiuni hotărâte, iar una dintre acestea ar fi trebuit să fie impulsionarea pieţei construcţiilor. Paradoxal însă, dar la noi s-a acţionat exact invers şi aici revin la cel de-al doilea grup de date statistice oficiale, menţionat în debutul acestui editorial.

Astfel, datele Biroului Naţional de Statistică arată că în 2024 au fost eliberate 3248 de autorizaţii de construire, în descreştere cu 4,9% faţă de anul 2023. Descreşterea s-a resimţit din plin în ceea ce ţine de autorizaţiile de construire pentru clădiri nerezedinţiale – 16,4%. Şi chiar dacă în cazul clădirilor rezidenţiale numărul autorizaţiilor de construire eliberate în 2024 este în uşoară creştere (1,1%), nu trebuie să ne îmbătăm cu apă chioară, căci în regiunea cea mai relevantă (Chişinău), s-a înregistrat o descreştere semnificativă – 9,9% sau cu 93 de autorizaţii mai puţin decât în 2023. Deci, în loc să fie impulsionată construcţia spaţiului locativ într-un oraş populaţia căruia a crescut în ultimii ani cu circa 10% şi unde locuieşte fiecare al treilea cetăţean, abordarea este exact inversă. Evident că în aceste condiţii presiunea asupra pieţei imobiliare creşte şi va creşte şi în continuare.

Şi în acest context trebuie să avem în vedere şi alte două tendinţe. Prima – estimările privind creşterea preţurilor materialelor de construcţie în perioada imediat următoare cu circa 16%. A doua – creşterea dobânzilor la credite pe fondalul deciziilor de politică monetară adoptate de Banca Naţională a Moldovei. Aceşti doi importanţi factori trebuie obligatoriu luaţi în calcul atunci când facem prognoze privind piaţa construcţiilor şi piaţa imobiliară.

Toate cele menţionate mai sus scot în evidenţă o realitate nu tocmai îmbucurătoare. Însă, dincolo de factori obiectivi, care nu pot fi evitaţi, consider că există încă un apreciabil spaţiu de manevră, valorificarea căruia ne poate permite să atenuăm din impactul tendinţelor nu tocmai bune ce se prefigurează. Însă, pentru a valorifica acest spaţiu de manevră, trebuie un efort comun al tuturor celor ce au tangenţă cu domeniul construcţiilor şi al factorilor decizionali. Or, se ştie că cele mai bune decizii se iau doar în urma unor analize profesionale profunde, dar şi în urma unui dialog constructiv. Personal sunt sigur că nu există probleme ce nu pot fi soluţionate – trebuie doar să existe viziune şi dorinţă sinceră în acest sens.

Viorel Godea, Director general al companiei „Lagmar”