Auditul Curții de Conturi: 99,7% sau 1147 de gunoiști situate în mediul urban și cel rural nu corespund cerințelor legislației de mediu

Ședința Plenului Curții de Conturi a Republicii Moldova a dezbătut astăzi rezultatele Auditului de conformitate asociat auditului performanței privind gestiunea deșeurilor periculoase și de producție, impactul adițional. Probele de audit au fost colectate la 10 entități și 35 autorități ale administrației publice locale de nivelul II, comunică Secția relații externe și comunicare a CCRM.

Potrivit sursei citate, în Raport s-a menționat că nu au fost atinse obiectivele din Strategia de gestiune a deșeurilor și a Planului de acțiuni, cu termenele de realizare pentru anii 2013 și 2014,  până în prezent nefiind aprobate 5 acte regulatorii, în special privind deșeurile periculoase și de producție: Lista deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase; Regulamentul privind depozitarea deșeurilor; Instrucțiunea privind evidența gestionării deșeurilor, inclusiv a celor periculoase; Regulamentul de autorizare a activităților de gestionare a deșeurilor, inclusiv a celor periculoase; Recomandări metodologice privind crearea asociațiilor intercomunale de gestionare a deșeurilor.

Referitor la Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, cu termenele de realizare pentru anii 2014-2016, se menționează că, din totalul de 18 acțiuni aprobate în domeniul gestiunii deșeurilor, substanțelor chimice, poluării industriale și pericolelor industriale, au fost realizate doar 7 acțiuni.

Constatările auditului mai denotă că în Republica Moldova doar 10% din deșeurile reciclabile sunt recuperate, restul 90% sunt transportate la gunoiști, fapt care poate genera riscuri majore de a aduce prejudicii mediului și sănătății populației. De asemenea se constată că pe teritoriul țării nu a fost creat un sistem integrat de gestiune al deșeurilor periculoase și de producțieconform „ierarhiei deșeurilor” bazat pe un mecanism de responsabilitate extinsă a producătorului privind gestiunea deșeurilor, similar celui comunitar.

Deși Direcția prevenirea poluării şi gestionarea deșeurilor din cadrul Aparatului central alMinisterului Mediului a depus unele eforturi privind executarea indicatorilor de performanță stabiliți în Programul de colectare și distrugere a deșeurilor, auditul a constatat că în anii 2015 și 2016 indicatorii de eficiență au fost executați doar la nivelul de 22,9% și respectiv 5,3% din mijloacele planificate în acest scop de 67,8 mil.lei și respectiv 111,5 mil. lei.

Astfel, din cauza neimplementării la termen a Strategiei de gestionare a deșeurilor, precum și a capacităților instituționale insuficiente ale tuturor părților cu responsabilități în gestiunea deșeurilor, acoperirea cu servicii de salubrizare în localitățile urbane constituie 60-70%, iar în localitățile rurale – 6-10%.

În anul 2015 pe teritoriul țarii au fost generate 3,9 mil tone de deșeuri sau cu 2,2 mil. tone mai mult față de perioada precedentă de gestiune. Din cantitatea totală de deșeuri generate, 609,9 mii tone au fost utilizate, 1,4 mil. tone – nimicite sau scoase la gunoiști, iar restul 1,6 mil. tone de deșeuri au rămas în stoc pe teritoriul unităților producătoare de deșeuri.

Volumul total al deșeurilor stocate la 01.01.2016 pe teritoriul întreprinderilor și organizațiilor a constituit 10,3 mil. tone, inclusiv 7,5 mil. tone reprezintă deșeurile aferente întreprinderilor de extracție și 626,8 mii tone provin de la creșterea animalelor.

Potrivit unor studii, cantitatea de deșeuri în zonele urbane pe cap de locuitor constituie 1,0kg/zi, iar în zonele rurale – 0,5 kg/zi.

De menționat că angajații Inspectoratului Ecologic de Stat in activitatea de control a deșeurilor periculoase se ghidează de un clasificator temporar privind deșeurile toxice, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății  încă  în anul 1992, care nu este publicat, fiind depășit de timp. Managementul deșeurilor periculoase și de producție nu corespunde politicilor de mediu, iar gestiunea deșeurilor se efectuează cu capacități reduse de tratare/eliminare, periclitând calitatea mediului și sănătatea populației.

Auditul a constatat că circa 80% din deșeurile de producție generate anual în țară sunt eliminate la depozite și gunoiști de rând cu cele menajere solide, excepție făcând cele periculoase, care sunt stocate pe teritoriul unor întreprinderi, dar care nu sunt supuse reciclării.

Deși Republica Moldova a aderat și a ratificat Convenția de la Minamata  privind mercurul, din anul 2012 nu a construit Centrul de gestiune a deșeurilor periculoase prevăzut în Planul de acțiuni.  Astfel, potrivit datelor unui studiu anual, pe teritoriul țării de la agenții economici și consumatorii casnici s-ar putea colecta o cantitate de circa 445 tone de deșeuri cu conținut de mercur, care sunt foarte toxice. Inventarierea în anul 2014 a emisiilor de mercur au constatat 977 kg de mercur.

Din cauza neimplementării, în anii 2013-2016, a Planului de acțiuni privind strategia de gestiune a deșeurilor, precum și a netranspunerii Directivelor comunitare în cadrul legal național, nu au fost create sisteme de colectare şi tratare a fluxurilor de deșeuri periculoase și specifice cum ar fi: deșeurile de baterii și acumulatori uzate, deșeurile de uleiuri uzate,deșeurile de echipamente electrice și electronice, deșeurile de ambalaje și altor tipuri de deșeuri generate pe teritoriul urban și rural. Anual pe teritoriul Republicii Moldova anual sunt generate circa 1,1 mii tone de deșeuri de uleiuri uzate, 2,4 mii tone de deșeuri de baterii și acumulatori, 260,0 mii tone deșeuri de ambalaje în timp ce colectarea unor astfel de deșeuri este nesemnificativă. Valorificarea deșeurilor de ambalaje în Republica Moldova constituie doar circa 5% și este redusă în comparație cu nivelul mediu de circa 75,0-80% înregistrat în țările comunitare.

Auditul a constatat că în ultimii trei ani din Fondul Ecologic National nu a fost finanțat nici un proiect privind colectarea şi sortarea deșeurilor de ambalaje, deși importatorii de ambalaje de plastic, polietilenă și carton, achită o taxă ecologică în acest scop.

În Republica Moldova circa 98% din deșeurile municipale sunt eliminate la gunoiți, care reprezintă singura opţiune de eliminare a deşeurilor.

Probele de audit denotă că gestiunea deșeurilor municipale se efectuează cu încălcarea legislației de mediu, iar cantitățile enorme de deșeuri menajere eliminate la gunoiști denotă o situație ecologică alarmantă. Astfel, 99,7% sau 1147 de gunoiști situate în mediul urban și cel rural nu corespund cerințelor legislației de mediu, adică: nu sunt autorizate, funcționează în lipsa avizului expertizei ecologice de stat și avizului sanitaro-epidemiologic, nefiind creată o infrastructură de depozite de deșeuri clasificate conform categoriilor prevăzute în Directiva comunitară privind depozitele de deșeuri.

De menționat că, auditul a constatat o situație ecologică excepțională privind depozitarea deșeurilor generate în mun. Chișinău, datorită blocării accesului la poligonul amplasat în comuna Țânțăreni, raionul Anenii Noi, care la moment deține o capacitate liberă de stocare a deșeurilor de circa 57%.

Doina Secrieru