Situația HoReCa – subiectul dezbaterilor pe platforma Comisiei economie, buget și finanțe

Comisia economie, buget și finanțe a desfășurat audieri publice pe subiectul situației create în industria ospitalității – HoReCa (Hoteluri, Restaurante, Cafenele) în condițiile stării de urgență în sănătate publică. La audieri au participat oficiali ai Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Finanțelor, Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Asociației Patronale „Asociația Națională a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement din Republica Moldova” (MĂR), companiilor din sectorul HoReCa, altor instituții.  

Audierile au fost organizate la solicitarea Fracțiunii ACUM Platforma DA.

Potrivit deputatei Stela Macari, membru al Comisiei economie, buget și finanțe, susținerea întreprinderilor din sectorul HoReCa din partea statului, în legătură cu criza cauzată de restricțiile pandemice, a fost una nesemnificativă și de care au beneficiat foarte puțini agenți economici. „Trebuie să încercăm acum, la început de an, să fim receptivi la problemele acestui sector, consecințele restricțiilor din anul trecut încă perpetuă, iar de săptămâna trecută industria este afectată de noi restricții”, a declarat Macari.

Aneta Zasavițchi, președinta Asociației MĂR, a făcut o prezentare a situației create în domeniu în urma restricțiilor impuse pentru prevenirea răspândirii coronavirusului. Potrivit spuselor sale, cifra de afaceri în sector s-a redus semnificativ, încât încasările sunt mai mici decât cheltuielile. Restricțiile au afectat atât companiile, cât și personalul angajat în cadrul acestora, respectiv, familiile lor. „În Codul muncii nu avem pârghii de a elibera ușor personalul de care nu mai avem nevoie”, a susținut Zasavițchi, precizând că este vorba de niște compensații pe care agenții economici nu le pot suporta.

Reprezentanții HoReCa au invocat lipsa unui echilibru între restricții si suport – „am ajuns la nivelul de 60-70 la sută din cifra de afaceri, dar ni se cer aceleași taxe, avem aceleași cheltuieli legate de chirie, de servicii comunale, etc.”

Administratorii companiilor, prezenți la ședință, au cerut identificarea unor „modalități mai echilibrate” de combatere a răspândirii virusului, decât cele instituite recent de Comisia națională extraordinară de sănătate publică pe o perioadă de până la 15 aprilie 2021.

Tatiana Zatîc, Secretar de Stat la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, vicepreședinte al Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică (CNESP), a mulțumit agenților economici pentru conștientizarea problemei și abordarea constructivă a acesteia.

Oficialul a anunțat că pe 9 martie se împlinește un an de la depistarea primului caz de coronavirus pe teritoriul Republicii Moldova. Situația a evoluat diferit de atunci, iar la moment starea lucrurilor este foarte alarmantă.

„Cel mai îngrijorător fapt este că s-au modificat cazurile – au devenit mult mai grave și mai îndelungate, iar răspunsul la tratament și posibilitatea de externare sunt mai dificile. Aflarea în terapie intensivă a devenit mai îndelungată, iar rotația pacienților mai mică, numărul celor în stare gravă și extrem de gravă este în creștere”, a explicat Secretarul de Stat în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Oficialul a specificat că cea mai dificilă este situația din  municipiul Chișinău.

„Situația este foarte alarmantă, și fără anumite măsuri de restricție care țin de aglomerarea oamenilor și de nerespectarea regulilor de protecție este imposibil de a aduce starea lucrurilor, cel puțin, la un echilibru și de a face ca sistemul, cel puțin,  să supraviețuiască”, a mai spus Tatiana Zatîc, adăugând că alte state au reușit micșorarea cazurilor datorită unor restricții dure.

Directorul interimar al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Vasile Guștiuc, a menționat că subiectul discutat este multidimensional și trebuie privit din poziția tuturor actorilor. Oficialul a amintit că Anexa la Hotararea nr. 45 din 15 februarie 2021 a Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică vizează organizarea activității nu doar a sectorului HoReCa, dar și altor  domenii, inclusiv transportul public, piețele comerciale, instituțiile preșcolare, de învățământ și sportive ș.a.

„Înțelegem îngrijorările reprezentanților sectorului HoReCa din cauza impactului restricțiilor asupra afacerilor, dar avem o transmitere comunitară foarte mare. Trebuie să instituim măsuri de restricție ca să rupem lanțul transmiterii de la om la om – sub aspect medical alternativă nu există”, a subliniat Vasile Guștiuc. Potrivit spuselor sale, risc sporit de transmitere a infecției prin intermediul rețelelor HoReCa reprezintă persoanele care nu manifestă semne clinice, însă au forme ușoare sau forme șterse de COVID.

Secretarul de Stat al Ministerului Afacerilor Interne, Gheorghe Balan, a ținut să accentueze că deciziile Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică sunt asumate, consultate și aprobate de toți membrii, la elaborarea lor ținându-se cont de practica colegilor din alte state. În opinia sa, din punct de vedere tehnic, unele restricții pot fi modificate în consultare cu specialiștii din domeniul sănătății.

Potrivit datelor prezentate, de la începutul anului au fost inițiate peste 8300 de controale la întreprinderile HoReCa, fiind sancționați 18 administratori, 48 de angajați, peste 140 de vizitatori. A fost evidențiat faptul că sancțiunile se aplică doar în situația unor încălcări flagrante și sistematice. „Scopul nostru nu este de a le sista activitatea ci de a le ajuta. Peste 80 la sută din agenții economii se conformează”, a accentuat Gheorghe Balan.

Potrivit lui Vasile Vulpe, șeful Direcției politici economice și mediul de afaceri a Ministerului Economiei și Infrastructurii, HoReCa a avut de suferit cel mai mult de pe urma crizei pandemice, pentru că activitatea acestui sector presupune cea mai mare interacțiune cu oamenii. Datele ministerului arată că în acest sector activează mai bine de 13000 de angajați. În scopul susținerii acestui domeniu au fost lansate mai multe programe, dar multe inițiative încă urmează a fi realizate. Totodată, măsurile operative de sprijinire a întreprinderilor din domeniu pot fi generate printr-o îmbunătățire  a modului de conlucrare cu CNESP, în opinia reprezentantului Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Petru Burduja a anunțat că informațiile prezentate și propunerile înaintate vor fi analizate. „Acolo unde este loc de soluționare imediată, acestea trebuie rezolvate în mod operativ în colaborare cu Comisia națională extraordinară de sănătate publică. Iar dacă este necesar de intervenit în legislație, aceste propuneri trebuie formulate, în cooperare cu toate ministerele, instituțiile și părțile interesate, și prezentate în Parlament. Noi suntem deschiși și vă asigurăm că veți fi auziți, a conchis Petru Burduja.

Toate propunerile trebuie să fie definitivate în termen de cinci zile. Măsurile cu impact bugetar ar putea fi aprobate în plen doar având avizul Guvernului.

Doina Secrieru