Parohul Bisericii „Sfântul Dumitru” din Chişinău dă de pământ cu practicile moldovenilor de Blajini: „E strigător la cer”

„La mormânt se duce doar cu flori vii, nu cu cele din plastic. Dacă un băiat i-ar oferi unei domnişoare flori din plastic, sigur nu se mai căsătoreşte cu el. E acelaşi lucru – niciun răposat nu va fi mulţumit de nişte flori care nu au legătură cu viaţa”. Declarația a fost făcută de Parohul Bisericii „Sfântul Dumitru” din Chişinău, preotul Pavel Borşevschi, pentru www.adevarul.ro.

Parohul a mai spus că numaidecât trebuie luată crucea. „Numaidecât luăm crucea! Primul lucru pe care îl face când ajungem la mormânt e să sărutăm crucea, care se pune la capul răposatului, apoi le zicem „Hristos a Înviat!”. Fiţi siguri că ei aud acest salut al nostru. După care tămâiem de trei ori mormântul. Cântăm „Hristos a Înviat”, care e cântarea bucuriei, dar nu dăm un ceaun de pomană. Ne ducem cu lumânări aprinse din ceară, cu tămâie, cu flori vii, ouă roşii şi cozonac, simbolul trupului înmiresmat al lui Iisus”, a spus el pentru sursa citată.

Potrivit parohului, „să fii în stare de ebrietate în cimitir este strigător la cer”. „Acolo trebuie să te rogi pentru cel răposat, dar dacă acţiunile noastre sunt greşite, nu facem decât să-i supărăm pe cei care nu mai sunt lângă noi. Cuvântul „cimitir” în limba greacă înseamnă dormitor, iar noi în dormitor nu intrăm cu mâncare sau băutură, la fel cum nu intrăm nici în altar. Or, altarul şi cimitirul sunt egale; reprezintă nişte case ale rugăciunii – nu se bea, nu se mănâncă, nu se boceşte… Bocetele reprezintă un plâns fără nădejde care nu întăreşte inima în credinţa lui Hristos, ci dimpotrivă, o deşartă de orice nădejde”, a menționat Pavel Borșevschi.

Totodată, parohul spune că mâncarea la cimitir este o tradiţie păgânească. „Într-adevăr, păgânii îşi îmormântau oamenii cu tot cu vase pline de mâncare pe care le aşezau la capul răposatului. Aşa fac unii şi astăzi, considerând că este creştineşte, dar se înşală. mâncarea la cimitir este o tradiţie păgânească. Dacă aţi hrănit un om flămând, dacă aţi îmbrăcat un om gol, dacă aţi fost în spital, în temniţă să ajutaţi pe cineva – acestea sunt fapte creştineşti, dar nu înfăptuite în cimitir. În această zi se obişnuieşte ca mormintele să fie stropite”, a explicat el.         

Pavel Borșevschi a precizat, pentru sursa citată, că se interzice să se pună orice pe morminte: „Se pune numaidecât crucea, care nu trebuie aşezată oriunde, ci doar la capul răposatului. Se mai obişnuieşte plasarea crucilor în locul unde o persoană şi-a pierdut viaţa, pe marginea drumului. Oamenii cred că acolo rămâne sufletului răposatului – lucru greşit. Sufletele ajung la Dumnezeu. În mormânt, trupul se desface ca bobul de grâu ca să dea viaţă nouă”.

Mihaela Rotari