Forța de muncă în Republica Moldova: Ocuparea și șomajul

Conform rezultatelor Anchetei forței de muncă, în trimestrul IV 2019, forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 887,7 mii persoane. Ponderea bărbaților în total forța de muncă (50,6%) a fost puțin mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (49,4%), iar ponderea forței de muncă din mediul rural a fost mai mare ca ponderea din mediul urban (54,1% și, respectiv, 45,9%).

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă) în tr. IV 2019 a constituit 40,8%. Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populației masculine (44,7%), în comparație cu cea feminină (37,5%), la fel și în mediul urban (48,0%) în comparație cu cel rural (36,2%).

În categoria de vârstă de 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 30,9%, iar în grupa de vârstă de 15-643 ani – 47,8%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale (16-58 ani pentru femei şi 16-63 ani pentru bărbați) a fost de 50,9%.

Structura populaţiei ocupate după statutul profesional relevă că ponderea salariaților în total ocupare a constituit 78,9%. Marea majoritate a salariaților (90,0%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 6,2%. Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înţelegeri verbale) este mai frecventă printre salariații bărbați (6,8%), decât salariații femei (5,7%). Cele mai mari ponderi ale salariaților, care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale, sunt estimate în agricultură (55,3%), comerț (15,1%), construcții (13,3%) și industrie (2,0%).

În sectorul informal, în tr. IV 2019, au lucrat 15,7% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 21,5% au avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 23,9%. Din totalul salariaților 6,5% aveau un loc de muncă informal. Salariu „în plic” primeau 6,9% din salariați, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură (55,3%), comerț (15,8%), construcții (13,1%) și industrie (2,1%).

Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internaţional al Muncii (BIM), a fost de 38,1 mii persoane. Şomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații – 53,7% din total șomeri şi persoanele din mediul rural – 52,3%.

Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 4,3%. Rata şomajului la bărbaţi a fost de 4,5%, iar la femei – de 4,0%, în mediul urban – 4,5% și în mediul rural, respectiv, 4,1%. În rândul tinerilor (15-24 ani) rata șomajului a constituit 7,0%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 7,2%.

Populația în afara forței de muncă de 15 ani şi peste, în tr. IV 2019, a constituit 1287,5 mii persoane. În cadrul populației inactive cea mai mare pondere, peste 44%, revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt urmați de grupa elevilor și studenților (12,9%) și grupa persoanelor care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (12,3%). În rândul altor persoane inactive, se mai regăsesc persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova deoarece deja au un loc de muncă (permanent sau sezonier) peste hotare sau care planifică să lucreze peste hotare (11,0%). Un alt grup îl formează persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (9,0%). Restul o formează alte categorii de populație în afara forței de muncă.

Ponderea tinerilor NEET, în tr. IV 2019, a constituit 27,4% din numărul total de tineri cu vârsta de 15-29 ani.

Mihaela Rotari