Curtea de Conturi a examinat Raportul Guvernului privind executarea FAOAM

„Scopul misiunii de audit a fost obținerea asigurării rezonabile cu privire la măsura în care informațiile raportului Guvernului privind executarea FAOAM prezintă, din toate punctele de vedere semnificative o imagine corectă și fidelă, nu conține în ansamblu denaturări semnificative și a fost întocmit conform cadrului normativ aplicabil de raportare, cu exprimarea opiniei”, comunică reprezentanții CCRM.

Potrivit opiniei de audit, Raportul Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine corectă și fidelă privind executarea FAOAM în anul 2020, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil. Concomitent, au fost evidențiate unele neconformități, care nu au influențat opinia de audit.

Sistemul fondurilor de asigurări în medicină este administrat de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), iar activitatea acesteia în special în situația pandemică, a fost orientată la realizarea și gestionarea proceselor de contractare, realizare și achitare a serviciilor medicale, care sunt complexe și sistemice.

În perioada pandemică veniturile fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală executate au înregistrat o creștere față de anul 2019, fiind înregistrate și raportate regulamentar. În anul 2020 indicatorii de venituri și cheltuieli au fost precizați de 4 ori, situație generată de impactul pandemiei, precum și de adoptarea unor măsuri de motivare suplimentară a personalului medical. Volumul de servicii medicale garantate de către stat și prestate cetățenilor de către instituțiile medicale s-au realizat în cadrul a 6 subprograme: servicii de asistență medicală primară, de ambulatoriu, spitalicești, de înaltă performanță, urgente prespitalicești și comunitare. Se denotă că, în perioada pandemică, veniturile executate a FAOAM au constituit 8 miliarde 542 milioane lei și au înregistrat o creștere față de anul 2019 cu 906 milioane lei.

Cheltuielile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală în anul 2020, perioadă pandemică, nu au atins nivelul precizat, situație determinată de diminuarea volumului de servicii medicale prestate populației cu 511,9 milioane lei, la toate nivelele de asistență medicală.

În perioada situației excepționale în sănătate publică, 57 de instituții medicale spitalicești au beneficiat de mijloace financiare în sumă de 619 milioane lei, care au fost destinate acoperirii volumelor contractuale nerealizate prin servicii medicale. În contextul în care serviciile medicale programate au fost suspendate, această măsură a avut drept scop asigurarea continuității desfășurării activităților și concentrarea resurselor în acordarea asistenței medicale pentru pacienții internați cu Covid-19.

„Pandemia a afectat volumul de mijloace financiare ale instituțiilor medicale spitalicești, deoarece finanțarea acestora este corelată cu numărul de servicii efectuate. În același timp, în cazul asistenței medicale primare și specializate de ambulatoriu, metoda de plată nu a suportat ajustări la numărul de servicii medicale acordate cetățenilor. Deși, nivelul vizitelor a scăzut semnificativ, în trimestrul II, cu 31% la medicii de familie și 54% la specialiști, mijloacele financiare alocate au rămas aceleași. Drept urmare, cheltuielile pentru medicamente compensate s-au diminuat cu 77 milioane lei comparativ cu mijloacele financiare precizate, fiind prescrise medicamente compensate pentru 739 mii persoane, sau cu 93 mii beneficiari mai puțin decât în anul 2019. Cu referire la rețetele pentru medicamentele compensate de stat parțial sau integral, menționăm că, deși CNAM a întreprins unele măsuri la acest aspect, problemele și erorile nu au fost eliminate pe deplin. Astfel, au fost stabilite înregistrări eronate în 2745 mii de rețete prescrise populației în sumă de 323 mii lei”, se arată în comunicatul CCRM.

Unele instituții medicale cu profil Covid-19, în perioada stării de urgență în sănătate publică, au efectuat 2915 internări programate, deși, potrivit Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova aceste tipuri de servicii urmau a fi sistate.

Cu referire la serviciile medicale urgente prespitalicești, în sumă de 791 milioane lei, se relevă că principiul de contractare s-a modificat de la „per capita”, care presupune o limită exactă de stabilire a volumului finanțării, la „buget global” – principiu care nu are la bază criterii exacte de finanțare. Volumul de mijloace financiare contractate și achitate după metoda „buget global” s-a majorat cu 140 milioane lei, în timp ce unicul prestator de servicii urgente prespitalicești deservește același număr de populație. Astfel, în anul 2020 contractarea serviciilor urgente prespitalicești nu au dispus de criterii și necesități, iar alocarea mijloacelor financiare nu are la bază indicatori de rezultat corelate cu serviciile medicale acordate cetățenilor.

Evaluarea procesului de contractare și realizare a serviciilor urgente prespitalicești a stabilit că, Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească este unicul prestator de servicii urgente pentru toată populația Republicii Moldova. În același timp, acesta a contractat servicii urgente prespitalicești, în sumă de 23 milioane lei, de la două instituții medicale. Procedura de achiziție a serviciilor medicale nu cade sub incidența Legii privind achizițiile publice, iar tarifele aplicate la contractare prestatorilor privați nu au fost aprobate regulamentar.

La capitolul prestării serviciilor de urgență în cadrul programelor speciale, se relevă că, acest proces s-a efectuat cu abateri de la graficul stabilit, ceea ce a condiționat redirecționarea pacienților și, respectiv, a mijloacelor financiare în sumă de 2 milioane lei, către alte instituții medicale.

Pandemia generată de infecția de Covid-19 a implicat creșterea poverii financiare a Fondurilor de asigurări în medicină, în special, în condițiile în care serviciile medicale asociate infecției Covid-19 au fost prestate pentru persoanele asigurate și neasigurate. În contextul reglementărilor specifice situației pandemice orientate spre necesitatea susținerii sistemului medical, s-a constat că, în perioada de urgență, doar 3705 persoane care au traversat frontiera de stat pe cale aeriană au achitat prima AOAM (asigurare obligatorie de asistență medicală) în sumă fixă. Alte 17614 persoane nu au asigurat achitarea regulamentară a plăților în fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, în sumă de 71 milioane lei. Totodată, 157 de persoane care au intrat în țară și nu au achitat prima AOAM în sumă fixă, au fost confirmate pozitiv cu Covid-19 prin testarea de laborator, iar pentru tratamentul spitalicesc a 43 de persoane, din fondurile de asigurări au fost acoperite cheltuielile în sumă estimativă de 370 mii lei.

În anul 2020, CNAM a acordat pentru 313 instituții medicale publice subvenții pentru acoperirea creșterii cheltuielilor de personal, în sumă de 355 milioane lei. În condițiile în care salariile de funcție ale angajaților din instituțiile medicale au fost majorate cu 30%, aceste creșteri salariale nu au fost incluse în tarifele serviciilor medicale, deși, cadrul normativ stabilește cerințe exacte cu privire la componența și elementele de constituire a tarifelor.

Realizarea tratamentelor planificate în cadrul programelor speciale de protezare a articulațiilor mari și tratament operator pentru cataractă au fost afectate de situația pandemică. Astfel, deși în rândul de așteptare se află peste 41 mii de persoane, instituțiile medicale nu au prestat servicii și nu au realizat 2900 de intervenții planificate, astfel nu s-a asigurat diminuarea riscurilor de sănătate pentru persoanele incluse în rândurile de așteptare și nu s-a contribuit la reducerea timpului de așteptare. Menționăm că, pentru a beneficia de intervenții chirurgicale de protezare a articulațiilor mari, o persoană urmează să aștepte estimativ 4 ani, iar pentru tratamentul cataractei – 1,4 ani.

Totodată, reducerea numărului de intervenții în perioada pandemică a fost generată de suspendarea serviciilor medicale spitalicești programate, precum și de majorarea semnificativă a serviciilor medicale spitalicești „Infecția cu Coronavirusul de tip nou”, fiind raportate și achitate 48 mii cazuri tratate de Covid-19, în sumă de 409 milioane lei.

Sistemului informațional automatizat „Medicamente compensate”, nu asigură furnizarea informațiilor exacte aferente medicamentelor compensate prescrise, înregistrate în sistem şi achitate de CNAM, din cauza erorilor şi lipsei interconectării cu alte sisteme informaționale pe care le deține CNAM, situație ce poartă caracter permanent.

S-a stabilit un nivel redus de realizare de către CNAM, MSMPS, precum și alte instituții implicate în realizarea și gestionarea mijloacelor financiare provenite din fondurile de asigurări în medicină a recomandărilor formulate anterior de către Curtea de Conturi – 33,3 %. Aceste circumstanțe au determinat caracterul permanent al unor constatări, care țin de: existența datelor eronate ce se conțin în SI “Medicamente compensate”, în baza cărora CNAM efectuează achitările din FAOAM prestatorilor de servicii farmaceutice și, respectiv, raportează aceste mijloace ca executate. Deși CNAM a întreprins unele măsuri pentru a asigura continuitatea reformei de extindere a funcționalității SIA AMP și implementarea rețetei electronice „e-Rețetă”, până la moment se constată nedefinitivarea acestui proces. De asemenea, neajustarea tarifelor în baza calculelor justificative şi echitabile, reieșind din domeniul, specificul şi nivelurile instituțiilor medicale a determinat ca, în anul 2020 să fie alocate mijloace financiare sub forma de „Subvenții pentru acoperirea creșterii cheltuielilor de personal”.

În aceste circumstanțe, Curtea de Conturi a reiterat recomandările înaintate anterior, care nu au fost implementate pe deplin.

Doina Secrieru