Curtea de Conturi a examinat Raportul Guvernului privind executarea FAOAM

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat, ieri, Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) în anul 2019.

Scopul misiunii de audit a fost exprimarea opiniei prin obținerea asigurării rezonabile cu privire la măsura în care informațiile raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală prezintă, din toate punctele de vedere semnificative o imagine reală și fidelă, nu conține în ansamblu denaturări semnificative și a fost întocmit conform cadrului normativ aplicabil de raportare.

Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), în calitate de unic administrator al FAOAM, organizează și ține evidența executării acestora, raportând către Guvern, iar ulterior Parlamentului, spre aprobare.

Cheltuielile FAOAM de bază au fost orientate spre realizarea a 6 subprograme destinate serviciilor medicale primare, de ambulatoriu, spitalicești, de înaltă performanță, urgente prespitalicești și comunitare.

Actuala misiune de audit a identificat domeniile cu probabilitate mare de apariție a riscurilor și componentele supuse auditării. Acestea au reieșit din pragul de semnificație de 1%, aplicat de către audit la nivelul Rapoartelor financiare și, respectiv, reieșind din semnificația valorică și contextuală pentru partea de venituri și cheltuieli ce a însumat 75,0 milioane lei.

Misiunea de audit denotă că, Raportul Guvernului privind executarea FAOAM oferă, din toate punctele de vedere semnificative, o imagine reală și fidelă privind executarea acestora în anul 2019, fiind întocmite în conformitate cu cadrul de raportare aplicabil, cu excepția efectelor unor aspecte, astfel fiind exprimată opinia cu rezerve.

Cele mai importante constatări ale auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea FAOAM, care au stat la baza exprimării opiniei cu rezerve, țin de evaluarea nivelului tranzacției și se exprimă prin imposibilitatea evaluării cheltuielilor raportate în subprogramul ”Asistență medicală spitalicească” pe motivul nedelimitării serviciilor medicale spitalicești raportate de către instituțiile medicale și achitate de către CNAM.

Un alt aspect constatat de către misiunea de audit se referă la veridicitatea informației reflectate în sistemul informațional automatizat, pentru medicamentele compensate parțial sau integral, date care servesc CNAM ca temei pentru efectuarea plăților. Deși, CNAM a întreprins unele măsuri la acest aspect, acestea nu au determinat eliminarea în totalitate a erorilor constatate în rapoartele de audit din anii precedenți, întrucât evaluarea și analiza de către auditori a datelor din sistemul informațional automatizat „Medicamente compensate” a stabilit înregistrări eronate în 662,0 mii de rețete prescrise populației, în sumă de 76 milioane lei.

Un alt subiect specific anului 2019 a fost contractarea și finanțarea serviciilor medicale cu aplicarea tarifelor neajustate reieșind din costurile reale ale serviciilor medicale. Astfel, potrivit rectificărilor la Regulamentul privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul de asigurării medicale, salariile de funcție a cadrelor medicale au fost majorate de la 13% până la 23%. În aceste condiții CNAM a acordat pentru 78 de instituții medicale publice subvenții pentru acoperirea creșterii cheltuielilor de personal, în sumă de 273 milioane lei. Deși, cadrul normativ stabilește cerințe exacte cu privite la componența și elementele de constituire a tarifelor, acestea nu au fost revizuite, aprobate și aplicate la contractarea serviciilor, iar cheltuielile necesare acoperii creșterii remunerării muncii au fost incluse separat.

Cu referire la serviciile medicale de înaltă performanță prevăzute în Programul unic și a serviciilor efectiv realizate, se denotă că, doar 416 tipuri de investigații s-au regăsit în oferta de contractare a instituțiilor medicale, iar alte 191 tipuri de investigații necesare la stabilirea diagnosticului nu au fost contractate. De asemenea, investigațiile de profil oftalmologic au fost prestate doar de 2 instituții medicale private, din municipiul Orhei și municipiul Chișinău, fiind insuficiente pentru persoanele asigurate.

Evaluarea accesului persoanelor asigurate la tratamentul costisitor în cadrul programelor speciale, precum: cardiochirurgie, protezare a articulațiilor mari și tratament operator pentru cataractă, a stabilit că, deși, în rândul de așteptare se află peste 32 mii de persoane, instituțiile medicale nu au prestat servicii și nu au realizat 1411 intervenții planificate. Aceste circumstanțe nu asigură diminuarea riscurilor de sănătate pentru persoanele incluse în rândurile de așteptare și nu contribuie la reducerea timpului de așteptare. Astfel, pentru a beneficia de intervenții chirurgicale de protezare a genunchiului, o persoană urmează să aștepte estimativ – 9 ani, pentru protezare de șold – 1,6 ani, iar pentru tratamentul cataractei – 2,4 ani.

Listele de așteptare pentru tratamentul în cadrul Programelor speciale sunt gestionate de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică, autoritate responsabilă de organizarea tratamentului și actualizarea informațiilor.

Misiunea de audit a stabilit că, listele de așteptare a persoanelor la tratament costisitor conține erori și date neactualizate, ceea ce nu asigură transparența acestui proces. Astfel, listele de așteptare pentru protezarea articulațiilor mari au fost actualizate la nivel de 50%, stabilind că: 1440 de pacienți urmau a fi excluși din liste pe motive obiective, 2680 de pacienți urmau a fi remiși pentru intervenții chirurgicale, iar pentru alte 4240 de persoane statutul nu a fost actualizat și verificat. Totodată, intervievarea de către auditori a 150 de persoane aflate în așteptarea intervenției cardiochirurgicale a stabilit că, 48 de persoane urmau a fi excluse din listă, deoarece au beneficiat de aceste intervenții sau au decedat, iar alte 93 de persoane nu au putut fi contactate.

La capitolul realizării proiectelor investiționale se denotă că, în perioada auditată trei instituții medicale nu au inițiat implementarea proiectelor, pe motivul lipsei documentației de proiect și apariției unor lucrări suplimentare. Astfel, nu au fost valorificate mijloace financiare în sumă de 7,5 milioane lei pe motivul tergiversării procesului de achiziție al proiectelor. Totodată, Comisia de monitorizare nu a perfectat actele de constatare privind nivelul de implementare a proiectelor, deși, aceste mijloace puteau fi redirecționate pentru modernizarea și dezvoltarea altor instituții medicale.

Cu referire la asigurarea pacienților cu diabet zaharat cu dispozitive medicale, se relevă că au fost distribuite dispozitive pentru autocontrolul glicemiei la 99600 persoane, iar 4650 de dispozitive au fost returnate din diferite motive. Acest proces a fost anevoios de realizat pe motivul lipsei unor date exacte a pacienților, ceea ce a determinat tergiversarea distribuirii lor.

Cu referire la implementarea recomandărilor Curții de Conturi, înaintate în rapoartele de audit precedente, se denotă că, acestea au fost implementate la nivel de circa 45 %. Impactul benefic atins prin întreprinderea măsurilor și implementarea recomandărilor a contribuit la îmbunătățirea proceselor privind accesul la serviciile medicale și a reglementărilor aferente. Totodată, recomandările neimplementate au determinat caracterul permanent al unor aspecte, ce se regăsesc în raportul de audit și sunt reiterate.

Cristina Pendea