Auditul rapoartelor financiare ale Autorității Naționale de Integritate

Raportul auditului rapoartelor financiare ale Autorității Naționale de Integritate încheiate la 31 decembrie 2019 a fost examinat în cadrul ședinței Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) din 25 martie curent.

Autoritatea Națională de Integritate este o autoritate publică independentă față de alte organizații publice, față de alte persoane juridice de drept public sau privat și față de persoanele fizice, care funcționează la nivel național ca structură unică.

Finanțarea activității Autorității Naționale de Integritate se efectuează din contul alocațiilor bugetului de stat. Patrimoniul gestionat de către Autoritatea Națională de Integritate aparține în totalitate statului și, în aspectul existenței și componenței materiale, a constituit la finele anului 2019 – 11,9 mil. lei.

Echipa de audit a menționat că iregularități similare celor constatate în cadrul misiunilor de audit precedente, care au afectat rapoartele financiare, nu au fost admise în perioada auditată în prezent, iar recomandările înaintate anterior de către Curtea de Conturi au fost realizate de către Autoritate la nivel de 86%, ceea ce denotă o plus valoare atât a managementului Autorității, cât și a auditului public extern. Cu toate acestea, de menționat, că auditul a constatat și în actuala misiune de audit unele iregularități, care de fapt sunt aferente domeniilor neordinare în activitatea Autorității de până în prezent.

Astfel, în cadrul Autorității Naționale de Integritate în perioada supusă auditului au fost desfășurate unele evenimente specifice, fără precedent, și anume – primirea cu titlu gratuit în gestiune economică de la Procuratura Generală, bunuri proprietate publică a statului (clădirea, demisolul, etajele 1 și 2, precum și construcțiile aferente amplasate la sol), amplasate în mun. Chișinău str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, nr. 26, care au fost supuse ulterior reparației capitale.

Reparațiile capitale nu au mai fost desfășurate anterior, nefiind identificate și gestionate în mod corespunzător riscurile aferente acestora. Astfel, în ansamblul proceselor operaționale descrise și adoptate în cadrul Autorității nu se regăsesc procesele aferente reparațiilor / investițiilor capitale menționate mai sus, ceea ce a constituit un factor generator de iregularități, aferente înregistrării contabile / raportării lucrărilor de reparații capitale efectuate, și anume:

• Înregistrarea contabilă necorespunzătoare în componența grupului de mijloace fixe „Clădiri” a utilajului de condiționare, încălzire (cu valoarea de 909,0 mii lei) și a sistemului video și accesul control (cu valoarea de 294,6 mii lei), instalate, montate în rezultatul efectuării reparațiilor capitale, care constituie obiecte de mijloace fixe separate și urmau a fi înregistrate în componența grupului de mijloace fixe „Mașini și utilaje”;
• Recunoașterea și înregistrarea în evidența contabilă a volumului de reparații capitale majorat, cu 374,2 mii lei, față de volumul real de lucrări efectuate. Potrivit contractului de antrepriză și facturilor fiscale respective eliberate de către antreprenorul general, volumul total al lucrărilor recunoscute, contabilizate și achitate a constituit 7208,3 mii lei, însă, potrivit proceselor-verbale de recepție a lucrărilor, volumul total al acestora a însumat (la situația din 31 decembrie 2019) 6834,1 mii lei. Astfel, menționăm că divergența sus menționată (374,2 mii lei), după natura sa, constituie plata în avans efectuată către antreprenorul general, fiind depășite clauzele contractuale, care vizează modalitățile de plată pentru lucrările efectuate;

O altă iregularitate constatată de audit a fost:

• Diminuarea cu 85,7 mii lei a reparațiilor capitale ale clădirilor, condiționată de aplicarea necorespunzătoare a normelor respective de evidență contabilă. Astfel, cheltuielile pentru expertiza tehnică a imobilului supus reparațiilor capitale – 9,1 mii lei și cheltuielile pentru verificarea de către responsabilul tehnic a execuției lucrărilor de reparații capitale – 76,6 mii lei au fost contabilizate în componența altor cheltuieli, însă, de fapt, acestea urmau a fi capitalizate și înregistrate la subcontul contabil „Reparații capitale ale clădirilor”.

Activitățile de audit au relevat și unele iregularități privind înregistrarea contabilă a activelor nemateriale, și anume:

• Recunoașterea necorespunzătoare în evidența contabilă a unor lucrări de mentenanță adaptivă și perfectivă, în valoare de 920,0 mii lei, aferente Sistemului Informațional „e-Integritate”, în componența cheltuielilor, care, de fapt, urmau a fi capitalizate, dat fiind că au contribuit la modernizarea și dezvoltarea sistemului informațional propriu-zis, precum și au sporit potențialul de servicii a acestuia. Cele consemnate au determinat denaturarea valorii Sistemul Informațional „e-Integritate”, aflat în gestiunea Autorității Naționale de Integritate.

Ținând cont de iregularitățile expuse și factorii, care au determinat aceste iregularități, se denotă că, rapoartele financiare, supuse auditului, cu excepția efectelor aspectelor implicate, oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare financiară aplicate în sistemul bugetar.

Doina Secrieru