Agenția „Moldsilva”: Obiective şi oportunităţi în dezvoltarea durabilă a fondului forestier

Dezvoltarea societăţii contemporane nu poate fi realizată fără o concepţie şi o politică clară în domeniul conservării, extinderii pădurilor și contracarării faptelor ilicite și a sustragerii ilegale a patrimoniului. Silvicultura Republicii Moldova necesită profunde transformări ce ţin de politici, strategie şi legislaţie forestieră, generate, în primul rând, atât de problemele acute ale calităţii mediului, cât şi de cerinţele specifice economice, sociale şi culturale, informează OFICIAL.

Potrivit unui comunicat de presă, Vadim Stîngaci directorul Agenţiei „Moldsilva” este de părerea că acordurile internaţionale şi convenţiile la care a aderat Republica Moldova, definesc clar necesitatea gestionării durabile a pădurilor, ale conservării biodiversităţii la scară naţională, regională şl globală şi trebuie să devină priorităţi atât pe plan internaţional cât şi pe plan naţional, în contextul globalizării economiei forestiere.

Priorităţile ţării noastre în domeniul sporirii suprafeţelor împădurite au fost discutate şi în cadrul evenimentului „Acțiuni Comune de Împădurire a Moldovei” cu participarea Președintelui Republicii Moldova Maia Sandu, reprezentanţilor corpului diplomatic, Ministerului Mediului, Agenţiei „Moldsilva” şi ai comunităţii ştiinţifice.

În condiţiile Republicii Moldova vegetaţia forestieră constituie cel mai important component al mediului, un veritabil scut ecologic, caracterizat printr-o polifuncţionalitate avansată şi eficientă, un suport real în menţinerea unor producţii agricole constante. În acest context, sporirea suprafeței pădurilor cu cel puțin 100000 ha, este una din priorităţile de țară în domeniul forestier, anunţată public chiar de către Președintele Republicii Moldova Maia Sandu, implică concepţii şi măsuri clare menite să schimbe radical situaţia.

Directorul Agenţiei „Moldsilva” declară că priorităţile dezvoltării fondului forestier, în ultima perioadă, sunt într-o abordare continuă printre silvicultori. În urma acestor dezbateri, concepţii şi opinii, Vadim Stângaci  se arată convins că  din perspectiva menţinerii şi conservării suprafeţelor existente, ameliorării calităţii şi funcţionalităţii pădurii, precum şi extinderii suprafețelor acoperite cu păduri,  se impune necesitatea implementării  în ramura silvică a unui şir de obiective și acțiuni strategice.

Perspectiva imediată solicită aplicarea unui sistem riguros de control, ce va reduce în mod considerabil riscul de fraudă și corupție cu imperativul „toleranță zero” față de colectarea plăților informale și alte forme de fraudă și corupție. Un alt factor rapid pe care se mizează este asigurarea transparenței și procesul decizional participativ, drept soluţie  în fața noilor provocări, dar şi asigurarea formelor eficiente de comunicare publică şi instituţională. În acelaşi context, urmează să fie întreprinse acțiuni întru sporirea capacităților entităților silvice în ceea ce ţine de receptivitate și responsabilitate, pentru prestarea serviciilor consolidate, îmbunătățite și echitabile pentru cetățeni.

În colaborare cu Ministerul Mediului vor urma propuneri de revizuire şi armonizare a legislaţiei existente în domeniul managementului forestier cu legislaţia specifică a UE, convenţiile şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. Vor fi elaborate noi mecanisme și instrumente eficiente de verificare a modului de aplicare a regimului silvic, prin utilizarea programelor eficiente de audit întru verificarea parchetelor de exploatare şi corespunderii  actelor cu lucrările propriu-zise. Speranţe rezonabile aduce şi procesul de creare a depozitelor/platformelor finale de stocare a masei lemnoase, în majoritatea localităților, pentru asigurarea accesabilității cetățenilor la procurarea lemnelor de foc și eliminarea intermediarilor din acest proces.

Totodată, specialiştii în domeniu au în vizor şi obiectivele pe termen mediu şi lung. Aici se insistă pe inventarierea  şi actualizarea normelor tehnice în silvicultură, reieşind din condițiile schimbărilor climatice. Mulţimea de norme tehnice este depăşită în timp şi nu reflectă întotdeauna progresele în domeniul administrării fondului forestier, al operaţiunilor silvice şi/sau al tehnologiilor asociate.

Există destule argumente pentru crearea  unei platforme interactive de comunicare cu specialiști din țară și de peste hotare din domeniul silviculturii, prelucrării lemnului, cercetării/învățământ, turism, vânătoare, produse accesorii, precum și cu societatea civilă – principalul beneficiar a funcțiilor oferite de pădure, din perspectiva identificării problemelor și a soluțiilor viabile. De asemenea este necesară elaborarea, consultarea publică și implementarea unui program național de reconstrucție ecologică a pădurilor în care s-au intensificat procesele de uscare și degradare în contextul acțiunii factorilor climatici din ultimii două decenii.

De comun acord cu autorităţile publice centrale cu responsabilităţi de mediu, agricultură, dezvoltare rurală, industrie etc., de întreprins acţiunii intersectoriale vizând elaborarea Ghidului bunelor practici agro-silvice pentru evaluarea aportului pădurii la  combaterea efectelor de seră, fixarea carbonului din atmosferă,  acoperirea necesarului de energie din zonele rurale, ameliorarea generală a condiţiilor de mediu, precum şi la sporirea, în perspectivă, a productivităţii agricole, dezvoltării pieţei resurselor şi produselor agricole.

În condiţiile atestării unui deficit de specialişti în domeniu, urmează recrutarea și angajarea celor mai performanți absolvenți a instituțiilor de învățământ  superior din ţară și din străinătate, pentru asigurarea continuității și calității în procesul de gestionare a resurselor forestiere, cât și intensificarea colaborării cu instituțiile de învățământ de toate nivelurile ce pregătesc resursele umane cu studii în domeniul silvic.

Din cauza datelor insuficiente despre resursele forestiere naționale, în special cele deținute de autoritățile publice locale și privați, o prioritate ar fi realizarea Inventarului Forestier Național (IFN). Necesitatea realizării unui IFN a fost remarcată pe parcursul ultimilor ani de către experţii naţionali şi internaţionali, angajaţi în diferite misiuni de mediu în Republica Moldova şi de o serie de cerinţe de actualitate, dar mai ales prin prisma promovării economiei verzi.

Măsurile creditate de către Agenţia „Moldsilva” cu şanse reale de succes în implementare, iau în consideraţie faptul că în epoca contemporană resursele forestiere se integrează în viaţa şi ansamblul relaţiilor sociale ale comunităţilor umane, exercitând o influenţă considerabilă asupra organizării culturale şi sociale a acestora. Aceste oportunităţi de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung indică şi o platformă deschisă societăţii pentru abordarea ideilor ce ţin de prezentul şi viitorul Fondului Forestier Naţional.

Agenţia „Moldsilva” pune speranţe mari pe deschiderea şi contribuţia societăţii şi a mediului academic la realizarea unei comunicări eficiente şi modelarea viitorului ţării noastre, prin prisma promovării culturilor silvice şi a efectelor benefice pentru cetăţeni şi economia naţională.