Un eventual scrutin anticipat, în baza la ce sistem ar avea loc? Reprezentantul Promo-LEX spune!

Un eventual scrutin anticipat, în baza la ce sistem ar avea loc? Reprezentantul Promo-LEX spune!

„Foarte bună întrebare, în special ținând cont că pericolul sau suspiciunile unui potențial scrutin anticipat care este destul de aproape, noi suntem într-o situație destul de sensibilă, pentru că există o hotărâre a Curții Constituționale din martie, dacă nu greșesc la începutul lunii martie 2019, în care Curtea a menționat că în cazul unui scrutin anticipat trebuie să fie utilizat sistemul în a cărui bază a fost ales parlamentul precedent, adică, tehnică vorbind, Curtea Constituțională a menționat că trebuie să fie utilizat sistemul mixt de vot”, a declarat şeful Misiunii de observare a alegerilor, Pavel Postică, director de programe Promo-LEX, în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă.

„Totuși am avut o situație diferită în august, când parlamentul a modificat legislația electorală, s-a revenit în totalitate la sistemul proporțional, acel vechi, pe care l-am avut anterior. Un grup de deputați care au participat la operarea acestor modificări legislative s-au adresat Curții Constituționale să interpreteze situația acum, la momentul de față. Deci, urmare a acelei hotărâri deja existente a Curții Constituționale, urmare a modificării sistemului electoral efectiv în parlament și, practic, inexistenței unei legislații cu referire la sistemul mixt, Curtea trebuie să se pronunțe. Noi ne-am expus punctul nostru de vedere, am expediat o opinie informativă în adresa Curții Constituționale. Din punctul nostru de vedere, parlamentul este autoritatea constituțională, care este în drept să modifice sistemul electoral. Anumite borne de timp până la care modificări pot fi acceptate sau nu pot fi acceptate ar trebui să fie, și aceste borne trebuie să se limiteze la un an, acele recomandări ale Comisiei de la Veneția. Totuși, Curtea Constituțională nu ar trebui să-și depășească atribuțiile și ar trebui să ofere această posibilitate și această discreție de a decide parlamentului. Și aici am făcut referire inclusiv la acea hotărâre a Curții Constituționale din 2016, când s-a schimbat mecanismul sau sistemul de alegere a președintelui Republicii Moldova prin revigorarea normelor constituționale, care au fost până în anii în care președintele era ales direct de către popor. Și atunci, aceste modificări au fost cu 7-8 luni înainte de scrutin propriu-zis, timp în care, între altele, a fost modificată inclusiv de către parlament legislația electorală, ajustată mai bine zis la acele hotărâri ale Curții Constituționale. Acum suntem într-o situație în care decizia definitivă îi aparține Curții Constituționale, magistraților Curții Constituționale”, a adăugat Postică.

Doina Secrieru

Share