Plîngău: „Regretul meu e că doamna președinte încă mai e președinte de partid și nu a devenit Președintele Republicii Moldova”

Deputatul Platformei DA, Dinu Plîngău a vorbit despre Legile bugetului, Găgăuzia, Legea limbilor vorbite și SIS, informează OFICIAL.

„Cele mai multe reacții sunt în raport cu proiectul PSRM pe SIS. În 2019, Dodon a avut câteva solicitări de la ACUM: Președintele Parlamentului, Ministerul de Interne, Externe, Integrarea, Apărarea, să numească directorul CNA și SIS. Din toate solicitările a abținut doar conducerea Parlamentului, numirea a doi miniștri și directorul la CNA. Atunci, datorită caracterului lui Năstase dar și al deputaților din ACUM, Dodon nu a obținut SIS-ul și a propus ca alternativă un proiect prin care SIS-ul raportează nu doar Parlamentului, dar și Președintelui statului”, a menționat Plîngău, într-o postare pe Facebook.

El spune că, de facto, o instituție se subordonează organului care numește și demite directorul SIS (PARLAMENTUL), iar compromisul de atunci a fost ca Dodon să nu poată face nimic cu SIS fără majoritatea parlamentară, în timp ce majoritatea parlamentară poate demite directorul SIS și fără Președinte. „Competențele noi ale președintelui în raport cu această instituție cum au fost extrem de mici, așa au și rămas de jure, altfel, nu aș fi votat pentru acel proiect în 2019. Raportările, coordonările, informațiile utile pe care trebuie să le cunoască Președintele, venite de la SIS sau alte organe, se fac prin legi speciale. În primul rând, Președintele statului conduce Consiliul Suprem de Securitate, în acest sens are prerogative constituționale și legale (Legea securității statului și Legea apărării naționale)”, a spus el.

Totodată, deputatul s-a referit la ședința plenară a Parlamentului și la protestele din Parlament și stradă.

„Cetățenii Republicii Moldova trebuie să înțeleagă că, din toate proiectele sus menționate, un adevărat pericol pentru ei reprezintă modificările care se aduc prin adoptarea politicii bugetar-fiscale și a celor trei bugete (din care vor trage foloase anumite grupuri de interes), dar nu în ultimul rând și modificările care se vor da prin acordarea statutului special Găgăuziei (prin aceste proiecte se vrea declanșarea FEDERALIZĂRII)”, a notat Plîngău.

De asemenea, el a specificat că Statutul limbilor vorbite este un proiect bizar, antinațional și neconstituțional. „Acest proiect a fost înregistrat din două motive: pentru a sustrage atenția de la Federalizare și Legile bugetului, pentru că Dodon o poate promulga dacă se votează astăzi în 2 lecturi. Din momentul înregistrării acestui proiect, ne-am bătut capul cum să-i oprim și vă asigur că am găsit formula prin care acest proiect nu va trece. În primul rând, este un proiect în textul căruia sunt prevederi care contravin Constituției, iar în al doilea rând, avem mecanisme prin care vom bloca intrarea legii în vigoare”, a adăugat Dinu Plîngău.

„Dodon, Șor și Plahotniuc au bătut palma pe termen scurt. Astăzi vor fi voturi pentru a vota toate aceste proiecte tâmpite. Ce fac alții știm foarte bine. Aceleași scheme pe care le-am blocat de câteva ori prin Curtea Constituțională sau Parlament. Ce vrea opoziția parlamentară e mai interesant. S-ar părea că aceleași scheme pe care le-am blocat împreună cu Sergiu Litvinenco toamna, putem să le oprim mult mai ușor acum, când de partea opoziției este un președinte de stat ales cu susținere populară”, a declarat deputatul.

„Regretul meu e că doamna președinte încă mai e președinte de partid și nu a devenit Președintele Republicii Moldova. Eu nu știu dacă proiectul pentru modificarea Legii privind Serviciul de Informații și Securitate este un proiect neconstituțional, știu însă că dacă nu ne vom uni eforturile, niște grupuri de interes vor face bani grei pe spatele cetățeanului simplu și se vor pune bazele federalizării. Platforma DA a identificat câteva mecanisme pentru a-i opri.

Suntem în criză economică, pandemică, socială, politică și de securitate. Lumea nu se schimbă peste noapte, cum nu se schimbă nici interesele unor grupuri mai mari sau mici. Regret însă că accentele se pun total greșit”, a conchis Dinu Plîngău.

Cristina Jicol