Parlamentul în cifre: În sesiunea de primăvară transparența decizională parțial neglijată, iar ordinea de zi a ședințelor – modificată semnificativ
Transparența decizională a avut de suferit și în sesiunea de primăvară 2024. În graba de a vota proiecte de acte normative, deputații au uitat, pe alocuri, de acest aspect important în activitatea lor. Din cele 20 de ședințe plenare în care s-au întrunit deputații, nu a existat nicio ședință în care transparența decizională să nu fie afectată prin nepublicarea actelor aferente proiectelor sau prin faptul că nu a fost respectat termenul pentru prezentarea recomandărilor părților interesate asupra proiectelor.
Asociația Promo-LEX a precizat în nenumărate rânduri că documentele aferente proiectelor de acte normative trebuie publicate cu suficient timp înainte de ședințele Parlamentului, pentru a asigura transparența și accesibilitatea acestora.
Transparența decizională – un aspect problematic în sesiunea de primăvară
În sesiunea de primăvară, per total, gradul de transparență a fost afectată în proporție de 58%, cu valori între 31% și chiar 100%. Dintre cele 20 de ședințe, în cazul a 13 întruniri gradul de respectare a transparenței decizionale a fost afectat mai mult de 50%. Comparativ cu sesiunea parlamentară de toamnă, gradul de afectare a transparenței decizionale a avut o medie de 49%, cu valori variind între 18% și 100%.
Pe parcursul sesiunii parlamentare de primăvară au existat ședințe în care gradul de afectare a transparenței decizionale a înregistrat valori mari, precum:
- ședința din 28 martie – transparența decizională a fost afectată în proporție de 81%;
- ședința din 21 martie – transparența decizională a fost afectată în proporție de 65%;
- ședința din 16 mai – transparența decizională a fost afectată în proporție de 60%;
- ședința din 6 iunie – transparența decizională a fost afectată în proporție de 100%;
- ședința din 11 iulie – transparența decizională a fost afectată în proporție de 74%.
Principalele probleme identificate, în cadrul monitorizării ședințelor plenare, au vizat nepublicarea actelor aferente în cazul a 128 de proiecte. Vorbim aici despre rapoartele comisiilor, avizele autorităților, avizul Direcției Juridice sau al Guvernului, etc. La fel, o altă problemă semnalată se referă la faptul că deseori nu a fost respectat termenul legal pentru prezentarea recomandărilor părților interesate, în cazul a 84 de proiecte supuse votului, în sesiunea care recent s-a încheiat.
Ordinea de zi a ședințelor plenare cu modificări pe bandă rulantă
În sesiunea de primăvară 2024, tendința de modificare a ordinii de zi a fost destul de pronunțată. La opt din cele 20 de ședințe, rulajul modificărilor a depășit 100%, cea mai critică valoare fiind înregistrată la ședința din 15 februarie, cu un rulaj de 766%. Promo-LEX precizează că această fluctuație majoră indică instabilitate și neclaritate în planificarea ordinii de zi, afectând eficiența procesului legislativ. Aceasta chiar dacă Parlamentul a aprobat un program legislativ pentru anul 2024, care ar fi trebuit să asigure o mai mare stabilitate și previzibilitate în agenda parlamentară.
Modificări esențiale la ordinea de zi au fost la următoarele ședințe:
- 15 februarie – modificări în proporție de 766%;
- 14 martie – modificări în proporție de 271%
- 25 aprilie – modificări în proporție de 275%;
- 30 mai – modificări în proporție de 200%;
- 4 iulie – modificări în proporție de 240%;
- 11 iulie – modificări în proporție de 180%;
- 18 iulie – modificări în proporție de 300%;
- 25 iulie – modificări în proporție de 161%.
Asociația Promo-LEX a evidențiat, în repetate rânduri, faptul că un rulaj atât de mare al proiectelor pe ordinea de zi afectează atât transparența decizională, cât și nivelul de înțelegere a proiectelor examinate și votate. În final, Promo-LEX reiterează că Parlamentul trebuie să depună eforturi pentru ca transparența decizională să fie respectată pentru a asigura un proces legislativ mai eficient.
În perioada 2021 – 2025, Promo-LEX și-a propus să monitorizeze activitatea Parlamentului Republicii Moldova, în special din perspectiva transparenței, legalității și eficienței procedurilor, în cadrul Programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate” susținut financiar de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Scopul monitorizării este de a spori transparența instituției, de a contribui la îmbunătățirea procedurilor legislative și de a consolida interacțiunea dintre deputați și cetățeni.