Marian Lupu, despre prioritățile CCRM pentru perioada imediat următoare

Marian Lupu, președintele Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), în cadrul unui interviu pentru TRIBUNA, a relatat despre prioritățile CCRM pentru perioada imediat următoare, transmite OFICIAL.

Președintele CCRM a spus că, în scopul asigurării calității activității de audit public extern, reieșind din resursele disponibile, tipul misiunilor de audit și complexitatea acestora, în Programul activității de audit pe anul 2022 Curtea de Conturi a inclus 64 misiuni, inclusiv: 48 tranzitorii (28 inițiate în anul 2021 și 20 spre raportate în anul 2023), 41 de misiuni de audit financiar, 14 misiuni de audit al conformității, 8 misiuni de audit al performanței și 1 misiune de follow-up.

„Portofoliul de audit al Curții de Conturi pe anul 2022 va cuprinde preponderent misiuni obligatorii, complexe și transversale, inclusiv audituri privind executarea bugetelor consolidate ale 13 ministere (18,7 miliarde lei), inclusiv auditul ministerelor reorganizate. Auditul asupra rapoartelor financiare ale ministerelor, consumatori a celor mai mari resurse financiare publice, este necesar pentru fortificarea disciplinei financiar-bugetare în sectorul public, mai ales în contextul reformei administrației publice centrale care impune reglementarea distinctă a rolurilor și responsabilităților autorităților publice centrale în procesul de reformare inițiat.

Potrivit spuselor sale, în cadrul acestor misiuni de audit, Curtea își mai propune să abordeze transversal unele aspecte problematice ce țin de salarizarea și investițiile capitale din sectorul public, care vor servi drept pistă pentru evaluarea ulterioară a problemelor similare de sistem în cadrul unor misiuni de audit complexe”, a declarat oficialul.

„De asemenea, un domeniu important este auditarea executării a 3 componente ale BPN: Bugetul de Stat (57,2 miliarde lei), Bugetul asigurărilor sociale de stat (25,8 miliarde lei), Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (11,3 miliarde lei). Având în vedere semnificația cantitativă a domeniilor, cât și necesitatea asigurării unei continuități a abordărilor pentru îmbunătățirea unor problematici identificate în cadrul activităților anterioare de audit, în cadrul misiunii de audit financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea BS în anul 2021, suplimentar vor fi abordate aspectele privind salarizarea, investițiile capitale etc”, a subliniat președintele CCRM.

El spune că, anul acesta a fost pentru prima dată când expertiza și experiența Curții de Conturi au fost folosite în timp real. „În urma adoptării Parlamentului Republicii Moldova a Legii privind efectuarea auditului public extern în domeniul gazelor naturale, Curtea de Conturi va desfășura auditul public extern la societățile pe acțiuni, la entitățile de drept public, precum și la alte persoane juridice afiliate acestora în partea ce ține de domeniul gazelor naturale. Acest lucru a determinat mobilizarea auditorilor publici externi și ajustarea Programului activității de audit pe anul 2022”.

„Pentru a răspunde așteptărilor părților interesate și a realiza audituri cu impact și finalitate, Curtea de Conturi va continua implementarea de politici moderne orientate spre consolidarea instituțională și ridicarea nivelului de responsabilitate și profesionalism. Astfel, vom continua conformarea activității de audit la standardele internaționale și bunele practici în domeniu, vom asigura implementarea controlului calității, dezvoltarea și consolidarea continuă a abilităților profesionale ale personalului cu atribuții de audit. Acest lucru va fi asigurat, inclusiv, prin colaborarea rezultativă și continuă cu experții externi care acordă asistență în cadrul proiectelor de consolidare instituțională.

Vom dezvolta și în continuare relații eficiente cu Comisia parlamentară de profil (CCFP) și cu alte comisii parlamentare. De asemenea, vom consolida conlucrarea cu organele de drept, prin informarea și remiterea materialelor de audit care conțin informații privind suspiciunea de fraudă, a căror examinare ține de competența acestor organe”, a menționat Marian Lupu.

Doina Buruiană