(INTERVIU) Vlad Bilețchi: Frontiera dintre Republica Moldova și România nu este decât o graniță fictivă geografică

(INTERVIU) Vlad Bilețchi: Frontiera dintre Republica Moldova și România nu este decât o graniță fictivă geografică

În cadrul unui interviu acordat portalului OFICIAL.md, președintele Asociației „UNIREA – ODIP”, Vlad Bilețchi, a vorbit despre cele mai importante acțiune întreprinse pentru Unirea Republicii Moldova cu România, rolul constituirii grupului parlamentar „Prietenii Unirii’’, a oferit mai multe detalii despre petiția pentru demiterea Președintelui, dar și despre alte subiecte importante.

O.: Ideea reunificării României și a Basarabiei este din ce în ce mai discutată pe cele două maluri ale Prutului. După părerea Dvs., de ce nu s-a realizat unirea celor două state la începutul anilor 1990?

V.B.: Într-adevăr ideea reunificării României și Basarabiei este discutată de mai mult timp, din păcate, cred că, nu s-a realizat în 1990 din mai multe motive și anume că, nici populația nu era pregătită și nici liderii politici de pe ambele maluri ale Prutului nu își doreau acest lucru cu adevărat în acea perioadă. Mai mult decât atât, orice încercări și chiar realizări și anume limba română, grafia latină, tricolorul, imnul Republicii Moldova – primul imn, care era „Deșteaptă-te române”, au stârnit o reacție furibundă din partea Federației Ruse, care și-a introdus armata pe teritoriul Republicii Moldova și anume în Transnistria, de asta în acea perioadă Unirea nu era posibilă și există legende precum că s-a încercat, dar a fost neglijată, refuzată printre degete din motive politice și geopolitice, pentru că, comunismul nu prea a căzut în cele două state românești și a fost înlocuit cu alte fețe fidele aceluiași partid.

O.: Care este misiunea Asociaţiei „UNIREA-ODIP”?

V.B.: Misiunea principală a Asociației „Unirea ODIP” este de a educa tânăra generație și de a informa populația Republicii Moldova cu privire la avantajele și beneficiile Unirii Republicii Moldova cu România. Obiectivul principal al asociației este să vorbim despre reunificare, despre România cu bune și rele, așa cum este ea, la modul pragmatic, la modul sincer și deschis, astfel încât să combatem propaganda sovietică și pro-rusă, care manipulează și minte populația din Basarabia, precum că am avea o limbă deosebită, că am fi o națiune deosebită de cea românească, că ar trebui să stăm separat și că românii ar fi cei care ne vor răul, noi însă, suntem adepții ideii că românii sunt frații noștri și facem trimitere către citatele marilor artiști și eroi a neamului românesc.

O.: Ați fost recent la București pentru a participa la constituirea grupului parlamentar „Prietenii Unirii”. Puteți să ne oferiți mai multe detalii?

Din grupul parlamentar „Prietenii Unirii”, actualmente, fac parte 110 deputați din 460, practic 25 la sută din Parlamentul României. Obiectivul acestui grup parlamentar constă în a face cunoscută situația Basarabiei și în a implica factorii decizionali în primul rând – Parlamentul și Guvernul României, de a sprijini Republica Moldova în parcursul de apropiere și unire cu România prin diverse activități, cum ar fi: acești parlamentari să vină în Republica Moldova și să investească, să-și asume un raion, o localitate, o instituție de învățământ, să propună legi și proiecte, cum ar fi interconectarea energetică, cum ar fi tronsonul de drum Iași-Chișinău, cum ar fi gazoductul Iași-Ungheni și multe alte lucruri.

Proiectele pe care le-am propus să le facem au fost: de a sprijini proiectul „Cunoaște-ți Țara”, să aducem o sută de mii de moldoveni în România, să vadă România cu ochii lor și să nu mai fie manipulați, să sprijine scoaterea telefoniei de roaming din Republica Moldova și România, dar și în întreaga UE, respectiv atunci când sunăm sau suntem sunați din România să fie considerat un teritoriu național, nu unul de roaming sau extern. Punctele de frontieră comună – a fost la fel propus subiectul, ca să nu mai avem vama Moldovei sau a României, să avem un punct mixt, unificat – moldo-român, la care vameșul Republicii Moldova și vameșul României să se afle împreună. Am propus construcția și finalizarea proiectului Iași-Ungheni, Ungheni-Chișinău, pentru aprovizionare cu energie electrică a Republicii Moldova și alte proiecte de investiție în infrastructura autorităților publice locale, dar și centrale.

O.: Cum aţi descrie nivelul actual de cooperare dintre Republica Moldova şi România?

V.B.: Cred că nivelul actual de cooperare dintre Republica Moldova trebuie să crească, să se afle într-o continuă ascendență, așa cum se și întâmplă pe parcursul ultimilor ani, investițiile României sunt simțite, observăm cele peste 884 de grădinițe restaurate din banii României, cei 150 de milioane de euro împrumutați cu 0,5 la sută anual, un milion de euro pentru Sala cu Orgă, un milion de euro pentru Muzeul Național de Istorie – gratuit și nerambursabil, care sunt oferite pentru dezvoltarea culturii și valorificarea patrimoniului cultural din Republica Moldova, observăm și acel elicopter SMURD, care salvează vieți omenești și gazoductul Iași-Ungheni, menit să ne scoată de sub influența și șantajul Federației Ruse, vedem și acele autobuze școlare, care sunt oferite de Guvernul României. Aceasta însemnă cooperarea dintre Republica Moldova și România și aceasta trebuie să se dezvolte mult mai vertiginos, pentru că Republica Moldova este de drept – România.

O.: Ce părere aveți despre acțiunile autorităților din RM în raport cu unirea RM cu România?

V.B.: Cred că, autoritățile de la Chișinău sunt mai mult decât timide, în raportul Unirea Republicii Moldova cu România, încearcă să evite acest subiect, fie să-l speculeze în favoarea partidului, a electoratului unui partid pentru a acumula voturi și speranțele cetățenilor și a le canaliza în partea electorală a unui partid, în scopul realizării unor interese de partid, altele decât cele sincere, ale Unirii Republicii Moldova cu România. Cred că, în Republica Moldova este nevoie de o clasă politică unionistă, fermă, deschisă, pragmatică, nu – una oportunistă, mai puțin pentru Unire și mai mult pentru integrare europeană.

O.: În Republica Moldova sunt partide care promovează deschis mesajul Unirii. Ce relații aveți cu acestea?

V.B.: În legătură cu partidele ce promovează deschis mesajul Unirii din Republica Moldova, avem decât un singur cuvânt: Bravo, să continue tot așa. Cerem și insistăm ca mesajul pe care îl promovează aceste partide, să fie unul în favoarea unirii și nu în detrimentul acestui mesaj, or un politician asumându-și un mesaj geopolitic, fie de integrare europeană, fie de Unire a Republicii Moldova cu România, prin acțiunile sale personale poate crește numărul simpatizanților, dar și îl poate denigra. Suntem în relații de comunicare și colaborare cu asemenea partide, însă sub nici o formă nu suntem afiliați partidelor, indiferent de ce opțiuni politice nu ar avea ele și nu suntem vasalii lor.

O.: Ați avut recent vizite peste hotarele țării. Care este scopul acestora?

V.B.: Am avut recent câteva vizite peste hotarele țării, cum ar fi: Milano, Parma, Brescia, Verona, Veneția, Roma, Paris și Berlin, acolo unde au fost identificate grupuri de cetățeni ai Republicii Moldova și României, care formează împreună diaspora unionistă și românească. Au fost formate nuclee și filiale, care funcționează și desfășoară activități în aceste state și orașe europene și care sprijină la modul direct, logistic și financiar activitățile ce se desfășoară pe teritoriul Republicii Moldova, în vederea promovării unirii.

O.: Cum ați caracteriza justiția moldovenească în comparație cu cea româna?

V.B.: Cred că, justiția moldovenească mai are foarte multe lacune, vizavi de procedură, de respectarea drepturilor omului, asigurarea executării deciziilor instanței de judecată, care sunt neglijate deseori de persoanele condamnate și acest lucru este foarte bine cunoscut. Există persoane, care au fost condamnate penal la ani de pușcărie și au plecat liber și nestingherit peste hotarele țării, aceasta înseamnă o lipsă și o slabă comunicare între organele statului. În momentul în care DNA-ul va trece Prutul, în aceeași clipă vor ajunge foarte mulți hoți, criminali și contrabandiști la pușcărie, acesta fiind unul din avantajele unirii Republicii Moldova cu România. Cred că, justiția românească și cea din Republica Moldova trebuie să se afle într-o strânsă conlucrare, or avem foarte multe de învățat din experiența României.

O.: Ce reforme ar trebui să implementeze RM pentru ca situaţia să fie comparabilă cu cea din România?

V.B.: Principala reformă pe care ar trebui să o implementeze Republica Moldova pentru ca situația să fie comparabilă cu cea din România este tratatul comun de frontieră, care să spună clar că, frontiera dintre Republica Moldova și România nu e decât o graniță fictivă geografică, nu una teritorială sau juridică, astfel încât să nu mai avem nevoie să stăm câte 3-4 ore la vamă și să nu mai existe distincție între poliția Republicii Moldova și cea a României. Practic, reforma principală a Moldovei, care trebuie implementată este interconectarea infrastructurală, politică, socială, economică, administrativă, sub toate aspectele cu cea românească.

O.: Aţi lansat o petiție pentru demiterea Președintelui Igor Dodon. Credeți că veți avea succes în acest sens?

V.B.: Da, am lansat o petiție pentru demiterea președintelui Igor Dodon și nu ne-am limitat doar la această petiție, dar am întreprins și acțiuni concrete: am amplasat corturi, la care se colectează semnături pentru demiterea acestuia, am întreprins și acțiuni de informare a populației, despre cine este Dodon, care este istoricul său politic, relațiile lui cu Putin și Plahotniuc. Noi credem că acesta a câștigat alegerile prezidențiale prin fraudă și fiind susținut de forțele de la Moscova și Tiraspol. Urmează să publicăm mai multe probe video, care demonstrează trădarea și lașitatea lui, iar prin intermediul campaniilor de informare, pentru că socialiștii manipulează și mint oamenii, cumpără la propriu sufletele oamenilor prin minciuni, urmează să informăm oamenii și să arătăm fața lor reală.

Mihaela Conovali

Share