Declarație: Nu indicatorii economici arată gradul de dezvoltare, ci cum cetățeanul poate să urmeze regulile statului

Societatea moldovenească votează așa cum votează, pentru că există nostalgia trecutului. În această ordine de idei a fost discutat subiectul culturii politice moldovenești, în cadrul dezbaterilor publice organizate de agenția de presă IPN, transmite Oficial.

Scriitorul Vladimir Beșleagă menționează că statul nostru nu se poate consolida pentru că „ne tot lipim când de unul, când de altul”.

„Dacă neamul nostru se consideră urmașul românilor, de ce a uitat că a luat naștere dintr-o sinteză de asuprire de către romani. Sunt persoane care izbucnesc și spun: „V-ați dat după cotropitori?”. Aici este o enigmă a neamului nostru. A doua enigmă: De ce Ștefan cel Mare a închinat Moldova turcului? De ce Cantemir a închinat-o rusului? Un scriitor, care se exprima plastic și pătrunzător. În ‘65 conducerea românească a prezentat pretenții URSS prin care vorbea să-i restituie Basarabia că trecuse 20 de ani, iar populația Basarabiei vrea să rămână la patria mamă. Brejnev nu zicea „Nu”, spunea „Așteptați”. Și de atunci așteptăm. Scriitorul spunea: „Basarabia să se întoarcă la fundul mâne-sa”. Acum trec ani, decenii, Basarabia sau R. Moldova se declară independentă și aud din gura aceluiași scriitor: „Da amuia de cine să ne lichim? Numai să ne lichim suntem buni”. De aceea acest stat nu se consolidează, că ne tot lipim ba de unul, ba de altul. În primul Parlament erau 1/3 deputați unioniști. Această parte de teritoriu românesc nu poate exista decât ca – fie gubernie rusească, fie provincie românească. Au trecut ani, decenii și statul există, șchiop, olog, merge, face nu știu ce, pentru că este interesată o anumită forță să existe. Transnistria este o gaură neagră mică, noi suntem o gaură neagră mare”, a spus scriitorul.

La rândul său, expertul în politici publice, Igor Munteanu, reprezentant al blocului „ACUM Platforma DA PAS” a menționat că, chiar dacă acest stat aprobă noi legi, oamenii caută oportunități individuale.

„Nu ține doar de specificul cultural al R. Moldova. Dacă cetățenii ar spune că această formațiune nu merită banii mei, această formațiune nu ar exista. Începând cu Constituția până la tranziție, cetățenii au trecut prin ea imprecis. Direcția exactă de a crea un set de reguli într-o societate divizată este complicată.

Fragmentările interne fac tranziția să fie mai complexă și complicată. Responsabilitatea acestei elite politice este de a formula scopurile tranziției. Facem un stat, dar oamenii duc dorul regulilor regimului trecut. Creăm o Lege nouă, pe de altă parte oamenii așteaptă beneficii individuale.

Dacă ne uităm pe acest decalaj între instituții și cultură avem mult de lucru. Nu indicatorii economici arată gradul de dezvoltare, ci cum cetățeanul poate să urmeze regulile statului. Lipsa de educație, aplicabilitate a legilor și inerția cu care cetățenii și atitudinile lor de a se conforma unor realități politice, asta este cultura”, a spus Igor Munteanu.

La dezbateri au fost invitați și reprezentanți ai Partidului Democrat din Moldova (PDM) și Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), dar aceștia nu au acceptat invitația.

Cristina Parfeni