CEC, despre modificarea Codului electoral: Ne-am mișcat înainte pe anumite capitole

Către sfârșitul anului 2022, Comisia Electorală Centrală (CEC) își propune să fie aprobată reformarea Codului electoral. Despre aceasta a comunicat vicepreședintele instituției, Pavel Postica, în cadrul EU Debates Cafe, organizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), transmite OFICIAL.

Pavel Postica a spus că s-a creat un grup de lucru pentru elaborarea unui proiect de lege pentru reformarea Codului electoral.

„Ne-am mișcat înainte pe anumite capitole. Ne propunem la finele lunii ianuarie, cel târziu prima săptămână din februarie, să aprobăm în cadrul CEC acest proiect printr-o hotărâre și să-l scoatem spre discuții publice. Dacă se va reuși discutarea acestui proiect tehnic, pe parcursul februarie-martie, încât eventual prin aprilie să fie acceptat și promovat de vreun actor politic care are drept de inițiativă legislativă și să fie înregistrat în Parlament pentru ca în mai să poată fi aprobat în prima lectură, ulterior să fie transmis partenerilor Comisiei de la Veneția pentru avizare și deja să lăsăm timp pentru luna iunie. În examinare în lectura a doua să se ajungă în toamnă și preconizăm aprobarea către sfârșitul anului 2022.

Sunt capitole majore la care atragem atenția. Ne referim aici la componența, mandatul CEC și permanentizarea organelor electorale cel puțin de nivelul II, anumite chestiuni de reformă în sensul controlului și supravegherea partidelor politice și campaniilor electorale. S-a văzut, s-a scos în evidență care sunt posibilitățile, neajunsurile finanțării ascunse a campaniilor electorale și care pot fi consecințele pentru acest proces. Trebuie să vedem acele aspecte care țin de sancțiuni aplicate în procesul electoral și de mediatizare, transparența procesului, inclusiv implicarea actorilor din mass-media”, a spus Pavel Postica.

Directorul de program al Promo-LEX, Nicolae Panfil a spus că o atenție deosebită va trebui acordată și secțiilor de votare peste hotare, în regiunea transnistreană, rezolvarea contestațiilor și a discursului de ură.

„Avem un început de proiect prin care vom încerca să venim în suportul autorităților și să promovăm recomandările. Vom analiza modalitatea funcționare permanentă a CEC. Un alt aspect este finanțarea partidelor și campaniilor electorale. Avem deja un grup de lucru în cadrul Ministerului Justiției pentru înăsprirea pedepselor pentru finanțarea ilegală. În proiect găsim reflectată necesitatea de a lua în calcul resursele administrative care influențează asupra alegerilor și a da o apreciere și a spune că abuzul de resurse administrative este o încălcare. Avem nevoie să consolidăm capacitățile CEC. Să fie creat un Departament dedicat documentării și asigurării eficienței controlului și supravegherii finanțărilor partidelor politice. De asemenea, necesitatea publicării datelor cu caracter personal, pentru a putea verifica informația. Totodată, trebuie să abordăm subiectele deschideri secțiilor de votare peste hotare, în regiunea transnistreană, rezolvarea contestațiilor, dar și discursul de ură”, a spus Nicolae Panfil.

Cristina Parfeni