CC s-a pronunțat cu privire la statutul limbii ruse pe teritoriul RM, la solicitarea PL

Curtea Constituțională s-a pronunțat, astăzi, cu privire la constituționalitatea unor norme conținute de Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, Legea privind modul de publicare și intrare în vigoare a actelor oficiale, Legea cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale și la statutul juridic al organizațiilor lor, Regulamentul Parlamentului, Codul jurisdicției constituționale și Legea cu privire la Curtea Constituțională. O sesizare în acest sens a fost depusă, în ianuarie 2018, de deputații liberali, informează Oficial.

Potrivit unui comunicat de presă, Curtea a admis parțial sesizarea depusă de către deputații în Parlament Mihai Ghimpu, Lilian Carp, Petru Cosoi, Valerian Bejan, Roman Boțan, Ion Apostol, Ion Casian, Alina Zotea-Durnea și Ștefan Vlas.

Totodată, a declarat neconstituționale articolul 4 alin. (2) din Codul jurisdicţiei constituţionale, adoptat prin Legea nr. 502 din 16 iunie 1995, și articolul 31 alin. (2) din Legea nr. 317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituțională; a constatat desuetudinea Legii nr. 3465 din 1 septembrie 1989 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti și a declarat inadmisibile celelalte capete ale sesizării.

Amintim că, în sesizare, deputații au afirmat că includerea limbii ruse în cerințele prevăzute de cele cinci legi contestate ar încălca dreptul la egalitate al tuturor cetățenilor în fața legii, așa cum etnia rusă ar constitui doar 4% din populația Republicii Moldova (conform datelor ultimului recensământ publicat), iar în acest fel obligativitatea utilizării limbii ruse instituie un tratament diferențiat pentru vorbirea celorlalte limbi minoritare. Potrivit autorilor sesizării, „niciun act internațional din domeniul protecției drepturilor persoanelor care aparțin minorităților naționale nu consacră dreptul de a comunica cu autoritățile publice în altă limbă decât cea oficială/oficiale, excepție fiind zonele locuite tradițional sau în număr substanțial de astfel de persoane, unde, în anumite condiții, în relațiile cu autoritățile publice poate fi utilizată limba minoritară”. De asemenea, deputații au semnalat că aceste legi ar încălca dreptul cetățenilor consacrat în Constituție privind păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale și lingvistice.

Doina Secrieru