Boris Foca – pentru publicația „Svět hospodářství”: Moldova poate deveni cu adevărat un pod de legătură în reconstrucția Ucrainei

Prestigioasa publicație din Cehia, cu profil economic – „Svět hospodářství”, a dedicat un material Republicii Moldova cu titlul „Moldova se confruntă cu consecințele războiului din Ucraina, dar dorește să ajute la recuperarea acesteia”. Reporterul portalului a discutat cu Boris Foca, președintele Camerei de Comerț și Industrie Moldova-China, despre situația economică din Republica Moldova, consecințele războiului, investiții și oportunitățile pentru oamenii de afaceri din Cehia, informează OFICIAL.

Vedeți mai jos articolul integral:

Moldova a ajuns într-o situație dificilă ca urmare a invaziei ruse în Ucraina. Pe de o parte, are un agresor „la ușă”, iar pe de altă parte, vrea să sprijine Ucraina, dar se confruntă și ea cu probleme similare, ca și Polonia, și alte state vecine. Cu toate acestea, are și potențialul de a fi implicată semnificativ în reconstrucția Ucrainei după război. Lumea economică a discutat despre acest lucru cu Boris Foca, un proeminent om de afaceri moldovean și președinte al Camerei de Comerț și Industrie Moldova-China. Propunerile sale sunt, de asemenea, foarte interesante pentru antreprenorii cehi.

Moldova se află în prezent sub o presiune severă cauzată de conflictul din Ucraina. „Influxul de refugiați din Ucraina este în mod deosebit de observabil, ceea ce pune mari cerințe asupra sistemului social al Republicii Moldova” – spune Boris Foca.

Peste un milion dintre ei au trecut prin Moldova, din care 112 000 au rămas în Moldova, majoritatea în capitală – Chișinău. Aceasta a dus la o creștere a populației orașului cu mai mult de 10%. „Acest lucru are un impact major asupra pieței imobiliare, pentru că oamenii aceștia care caută locuințe de închiriat au crescut prețurile și au stimulat, de asemenea, interesul pentru apartamente ca investiție”, spune el.

„Unii dintre refugiații din Moldova și-au înființat propriile afaceri, în mare parte în industria hotelieră și de catering, în criptomonede și în IT. Ei investesc cel mai mult în aceste domenii, creează oportunități de muncă, recrutează angajați în principal din Ucraina. Acesta este aspectul pozitiv al problemei. Partea negativă este că infrastructura logistică locală nu este suficientă. Înainte de război, majoritatea mărfurilor pentru mobilă erau importate din Rusia. Acum căutăm un furnizor de înlocuire din Uniunea Europeană. Transportul de produse petroliere s-a schimbat și el semnificativ. O mare parte este din România. Astfel și industria noastră agricolă și alimentară este sub o presiune mare. În primul rând, grâul ucrainean nu mai are fondul necesar de comercianți în Moldova, care să-i aranjeze vânzarea și reexportul. Astfel, aceste mărfuri afectează acum grav producătorii locali. În acest context, trebuie să menționăm dificultățile de la traversările de frontieră. Coloane kilometrice de mașini blochează în așa mod frontiera”, a explicat el.

Aceste probleme, recunoaște Foca, pot fi soluționate cu ajutorul internațional, inclusiv din partea țărilor și instituțiilor Uniunii Europene. Ajutorul vizează depășirea dificultăților umanitare, anticorupție, energetice și transfrontaliere. „Republica Moldova nu are suficiente capacități pentru a rezolva aceste probleme pe cont propriu. Ajutorul din străinătate este, prin urmare, foarte important pentru noi” – subliniază Foca.

„Au fost luate anumite decizii la nivel guvernamental, cum ar fi limitarea importului de produse din Ucraina (știm că Polonia, România și alte țări europene au luat și ele decizii similare). Se introduc noi programe de stat pentru a simplifica traficul la frontieră, de exemplu, cu mai multe aplicații online. Din punctul de vedere al reexportului, Moldova joacă un rol important pentru Ucraina. Dar, și aici există mari probleme, și fermierii protestează constant în legătură cu acest lucru, iar statul trebuie să intervină cu subvenții și programe preferențiale de creditare pentru fermieri. Astfel, ne confruntăm cu dilema că autoritățile încearcă să ajute Ucraina, dar pe de altă parte lovesc producătorii interni și apoi Guvernul este obligat să vină cu programe de sprijin, subvenții, acces mai ușor la credit pentru producătorii autohtoni. Este dificil, dar în acest moment situația este sub un control minim”, spune omul de afaceri.

Ca urmare a declanșării războiului în țara vecină, s-a impus starea de urgență în Moldova aproape imediat după izbucnirea războiului. Guvernul a delegat astfel cea mai mare parte a competențelor către Comisia pentru Situații excepționale. Criticii susțin adesea că, Comisia a gestionat greșit criza energetică, care a început ca urmare a războiului din Ucraina. A gestionat prost tranzitul de mărfuri prin Moldova. Pentru prima dată în istoria sa, țara a fost guvernată de o stare de urgență timp de aproape 2 ani. Și deciziile luate în acea perioadă nu au fost cele mai bune. Toți indicatorii majori au avut de suferit, începând cu inflația și terminând cu creșterea PIB-ului. De exemplu, Moldova este așteptată în prezent să aibă doar o creștere a PIB-ului de 0,7% în ultimul an, mult mai puțin decât Ucraina, care a avut o creștere a PIB-ului de 5% în timpul războiului.

„Moldova poate deveni cu adevărat un pod de legătură în reconstrucția Ucrainei. Avem 17 traversări de frontieră terestră, avem un climat favorabil pentru investiții mari și mulți sunt deja prezenți în Republica Moldova, avem oportunitatea de a construi depozite pe teritoriul nostru, de unde mai târziu companiile pot participa activ la reconstrucție. În acest moment, nu se face prea mult, dar potențialul este uriaș și va trebui să fie consolidat, dacă Moldova vrea să fie implicată în procesul de reconstrucție a Ucrainei” – convinge B. Foca. El a subliniat că Republica Moldova a sprijinit refugiații prin furnizarea de cazare și bunuri de bază, ajutor umanitar (medicamente, corturi, generatoare) din partea comunității internaționale UNHCR și a guvernelor europene. Republica Moldova a sprijinit Ucraina în exportul de grâu ucrainean către Europa prin stabilirea unui coridor feroviar pe teritoriul său către portul românesc la Marea Neagră, Constanța.

Potrivit lui, principala oportunitate pentru oamenii de afaceri cehi de a folosi Moldova în reconstrucția Ucrainei constă în sprijin logistic pentru statele implicate în această activitate. El menționează industria grea, industria auto și industria farmaceutică. „Republica Moldova poate ajuta la reexportul mărfurilor ucrainene, precum și la importul de bunuri fabricate și tehnologii pentru Ucraina, de care vor avea nevoie în procesul de recuperare. În al doilea rând, avem Zone Economice Libere în Moldova, care vor ajuta semnificativ antreprenorii interesați de producție, depozitare și reexport”- mai spune Foca. „Camera noastră dezvoltă programe extinse de asistență. Vrem să reprezentăm potențiali investitori din Republica Cehă în Moldova, să-i îndrumăm, pentru că nu este doar un nou piață, ci o piață în care funcționează abordări diferite față de cele cu care cehii sunt obișnuiți acasă. Dacă ai lăsa un investitor ceh să rezolve absolut toate problemele menționate, nu sunt sigur că ar fi capabil să o facă. A avea un partener puternic ca Camera de Comerț și Industrie este cu totul altceva”, adaugă el.

Boris Foca este un om de afaceri moldovean. A terminat studiile universitare în 2006 și din 2018 este președintele Camerei de Comerț și Industrie Moldova-China. În 2021, a devenit președintele Partidului Politic Pro Moldova. A fost fondat un an mai devreme ca o entitate politică de centru-dreapta. PDM și-a schimbat numele în Partidul Social Democrat European în 2022, iar Foca a schimbat numele partidului în Partidul Democrat Modern (PDM) la începutul anului 2023. Anul viitor, partidul său va candida la alegerile parlamentare. El spune despre programul partidului său: „Oamenii așteaptă o soluție pentru că nivelul de trai a scăzut, în ultimii trei ani Republica Moldova s-a întors la nivelul anilor 1998-1999 din punct de vedere social, economic, umanitar. Este clar că oamenii doresc o schimbare fundamentală pentru a reveni cel puțin la nivelul din 2019. Astfel de schimbări pot fi oferite doar de echipe profesioniste și subliniem mai presus de toate abordările profesioniste”. 

Moldova, oficial Republica Moldova, acoperă o suprafață de 33,483 km2 și avea o populație de aproximativ 2,5 milioane în ianuarie 2023. Statul separatist nerecunoscut Transnistria se află de-a lungul râului Nistru, la frontiera de est cu Ucraina. Capitala este Chișinău. Limba oficială este româna, anterior numită moldovenească. În 1859 a fost eliberată de sub Imperiul Otoman și a devenit parte a României. În 1940, în cadrul Pactului Molotov-Ribbentrop, România a fost forțată să cedeze teritoriul Basarabiei Uniunii Sovietice și a fost stabilită Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. În 1991, RSS Moldovenească a declarat independența și a devenit Republica Moldova sau Moldova. Astăzi, Moldova este a doua țară cea mai săracă din Europa în ceea ce privește Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, după Ucraina, iar serviciile constituie o mare parte din produsul intern brut. Este membră a Organizației Națiunilor Unite, a Consiliului Europei, a Organizației Mondiale a Comerțului și a unui număr de alte organizații internaționale.