(INTERVIU) Vitalie Coceban: CTIF poate și trebuie să devină un prestator modern de servicii digitale pentru cetățeni, companii și autorități

Interviu cu Vitalie Coceban, director interimar al Centrului de Tehnologii Informaţionale în Finanţe pentru Almanah Politic 2019.

Dle Coceban, CTIF activează deja al doilea an. A reuşit instituţia să se ridice, în acest interval de timp, la nivelul sarcinilor puse din start în faţa sa?

2019 a fost primul an în care CTIF a activat pe parcursul anului întreg, având în structura sa toate subdiviziunile IT ale Ministerului Finanţelor, care anterior au funcţionat separat, aflându-se în subordinea Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal şi al Ministerului Finanţelor. Anul trecut, au fost depuse eforturi mari pentru a armoniza atribuţiile şi sarcinile funcţionale ale instituţiei, a consolida echipa şi a asigura continuitatea proceselor aduse sub un singur acoperiş. Unul dintre obiectivele de bază a fost asigurarea bunei funcţionări a infrastructurii de sisteme informatice şi servicii electronice ale Trezoreriei de Stat, Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, autorităţi din subordinea Ministerului Finanţelor. Putem spune cu certitudine că în anul 2019 a fost pusă temelia instituţiei noastre.

Cum vedeţi evoluţia CTIF?

Prin fuziunea din august 2018 a întreprinderilor IT din cadrul Ministerului Finanţelor, Serviciului Fiscal de Stat şi Serviciului Vamal au fost create premisele necesare pentru a face un salt tehnologic în domeniul digitizării proceselor instituţionale legate de gestionarea finanţelor publice.

Deocamdată, sistemele informatice administrate de instituţie nu întrunesc toate condiţiile pentru integrare şi unificare. Actualmente, soluţiile informatice au diferite baze de date, interacţiunea între ele nu asigură o sinergie a spaţiului informaţional. Pentru a asigura unificarea platformelor de servicii şi centralizarea bazelor de date, urmează a fi proiectată o platformă integrată de soluţii informatice, ce ar corespunde pe deplin cerinţelor unui sistem informaţional modern al finanţelor publice.

Ca şi alte entităţi, instituţia noastră este un organism viu, cu o structură organizaţională care trebuie adaptată la cerinţele şi obiectivele ce stau în faţa ei. Pentru a eficientiza activităţile instituţiei, vom purcede la armonizarea proceselor şi implementarea metodelor moderne de management operaţional. Am convingerea că anume această abordare va spori randamentul echipei şi va crea premisele necesare pentru edificarea rapidă a Centrului de Tehnologii Informaţionale în Finanţe.

Ce provocări stau acum în faţa CTIF?

Tehnologiile informaţionale aplicate în domeniul serviciilor publice au un ascendent vertiginos în majoritatea ţărilor din lume. Astăzi este foarte important să ţinem cont de noile tendinţe şi să aplicăm cele mai bune inovaţii în cadrul serviciilor digitale oferite cetăţenilor prin intermediul platformelor informatice şi infrastructurii info-comunicaţionale administrate de specialiştii Centrului.

Activităţile instituţiei noastre sunt direct legate de obiectivele stabilite de Guvern şi sarcinile puse de Ministerul Finanţelor, iar agenda acesteia pe următorii 5 ani va cuprinde mai multe proiecte importante, care deja sunt puse pe rol de execuţie. Este vorba de Monitorizarea electronică a vânzărilor, Registrul electronic al angajaţilor, Cabinetul electronic al contribuabilului, Modernizarea facturii electronice, re-ingineria platformei digitale de achiziţii publice MTender.

Însă provocarea cea mare a Centrului este unificarea şi centralizarea infrastructurii informatice a Ministerului Finanţelor, ce va avea drept scop re-ingineria spaţiului informaţional şi dezvoltarea platformei digitale integrate a finanţelor publice din Republica Moldova.

Care credeţi că trebuie să fie direcţiile prioritare în care trebuie să se mişte CTIF în perioada următoare?

Îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate este prioritatea numărul unu a instituţiei. Ne vom focusa pe crearea instrumentelor de prevenire a incidentelor, pe stabilirea unui sistem eficient de comunicare dintre utilizatorii serviciilor şi specialiştii Centrului. Aceasta înseamnă asistenţă profesională on-line şi reacţie rapidă la solicitările de suport, tratarea incidentelor prin mentenanţă preventivă şi deservire până la ultimul client.

O altă direcţie prioritară este dezvoltarea instituţională a Centrului prin implementarea competenţelor noi în domeniul managementului proiectelor, metodologiei agile de dezvoltare a soluţiilor IT. În scurt timp instituţia noastră trebuie să devină un generator modern de produse şi servicii digitale în domeniul finanţelor publice pentru cetăţeni, companii şi autorităţi publice. Managementul profesionist al portofoliului de proiecte ne va garanta realizarea noilor soluţii solicitate de cetăţeni şi mediul de afaceri, executarea în termen a sarcinilor stabilite de fondatorul Centrului.

Am certitudinea că utilizarea acestor instrumente va contribui în mod substanţial la creşterea calităţii serviciilor prestate de instituţie.

În ce măsură trebuie să ia în calcul CTIF tendinţele de nivel global din domeniu IT?

Evoluţia tehnologiilor digitale conduce la accentuarea globalizării proceselor şi metodelor de interacţiune între oameni, tendinţe care se fac tot mai vizibile şi în ţara noastră. Extinderea rapidă a fenomenului muncii la distanţă, prin reţeaua Internet, impune crearea noilor principii de administrare a bazei de impozitare. Suntem obligaţi să creăm instrumente şi servicii digitale comode în domeniul înregistrării, evidenţei şi deservirii contribuabililor care activează pe cont propriu la nivel internaţional.

Un alt fenomen este comerţul electronic. Cetăţenii preferă comoditatea şi procură tot mai des mai multe mărfuri şi servicii la nivel global prin magazinele on line, inclusiv prin reţelele de socializare, fenomen care are impact atât asupra pieţei de desfacere a producătorilor autohtoni, care trebuie să se conformeze provocărilor, cât şi asupra metodelor de asigurare a conformării fiscale ale companiilor nerezidente, care desfăşoară activităţi comerciale pe teritoriul ţării noastre. Toate aceste tendinţe impun o revizuire a serviciilor digitale oferite contribuabililor, precum şi dezvoltarea instrumentelor noi de evidenţă şi administrare fiscală şi vamală.

Tendinţele tehnologice ne vor impune şi ele o transformare treptată a infrastructurii de aplicaţii şi a serviciilor electronice oferite, deoarece avem nevoie ca instrumentele digitale să ne permită să procesăm un volum imens de date, să facem corelaţii şi previziuni, să identificăm soluţii şi să luăm decizii pe care nu am fost capabili să le luăm până acum. Inteligenţa artificială este trendul tehnologic de care vom fi preocupaţi tot mai mult în perioada următoare, pentru că oferă oportunităţi noi pentru Ministerul Finanţelor şi autorităţilor subordonate acestuia. În domeniul finanţelor publice, inteligenţa artificială poate avea o multitudine de utilizări, începând cu detectarea fraudelor şi terminând cu îmbunătăţirea experienţei consumatorului de servicii publice prin prezicerea serviciilor de care acesta are nevoie. Inteligenţa artificială poate fi utilizată pentru a anticipa anumite erori şi să susţină, astfel, întreţinerea predictivă.

Ce aşteptări aveţi de la anul 2020?

Oamenii sunt acei care asigură schimbarea, de aceea îmi doresc cu sinceritate ca echipa instituţiei să se simtă bine, să fie una proactivă, să aibă o prestaţie bună şi o creştere continuă a abilităţilor profesionale, o deschidere la schimbare şi dorinţa de a acumula mereu cunoştinţe noi în domeniul profesional.

De asemenea, ne dorim cu toţii să reuşim să asigurăm o modernizare a sistemului informaţional al finanţelor publice, să furnizăm mai multe servicii digitale pentru societate, să asigurăm o creştere a gradului de interacţiune cu fondatorul instituţiei, Ministerul Finanţelor, şi autorităţile din subordinea acestuia, precum şi cu toţi utilizatorii soluţiilor oferite de instituţia noastră.

sursa: Almanah Politic 2019