(INTERVIU) Simion Grişciuc: E mai bine să contribui la dezvoltarea ţării din postura de „frate mai mic”, decât să nu contribui deloc

În cadrul unui interviu acordat pentru www.oficial.md, Simion Grişciuc, liderul grupului parlamentar al popularilor europeni, a vorbit despre activitatea Parlamentului actual, mandatul căruia expiră pe data de 30 noiembrie.   

O: Dle Grişciuc, pe 30 noiembrie 2018, adică în câteva zile, expiră mandatul actualului Parlament. Cum credeţi că a fost acesta?

S.G.: Cu siguranţă, nu a fost unul uşor, mai ales în prima sa parte. Dacă vă amintiţi, anul 2015, primul an deplin de activitate al actualei legislaturi, a fost marcat de o mare instabilitate politică. În acel an au căzut două guverne, iar situaţia în ţară de multe ori ajungea la limită şi doar cu mari eforturi se reuşea stabilizarea acesteia. Nu a fost mai uşor nici anul 2016, însă deja provocările au fost de altă natură. Să nu uităm că în acel an au avut loc şi alegeri prezidenţiale, primele alegeri după 20 de ani în care cetăţenii au putut să-şi aleagă Preşedintele în mod direct. Iar agitaţia electorală, spiritul care era în societate nu avea cum să nu se răsfrângă şi asupra activităţii Parlamentului. 2017 şi 2018 au fost ani mai uşori, comparativ cu 2015 şi 2016, deşi asigurarea acestei stabilităţi relative a necesitat o muncă enormă şi un efort constant.

O: Dar în plan legislativ cum a arătat activitatea Parlamentului?

S.G.: Aici aş menţiona câteva aspecte extrem de importante, în opinia mea. Primul – sincronizarea perfectă a agendelor Legislativului şi Executivului. Şedinţele comune care s-au organizat în acest sens au permis identificarea priorităţilor, astfel că şi Parlamentul, şi Guvernul au muncit împreună pentru implementarea uneia şi aceleaşi agende. Aceasta a dat un plus de eficienţă, care s-a văzut cu ochiul liber.

Doi – prioritate absolută a fost implementarea Acordului de Asociere RM-UE. În acest sens s-a depus o muncă enormă şi noi suntem la zi cu temele făcute în domeniul dat, iar acele probleme care există la moment în relaţiile moldo-comunitare, ţin de alte aspecte decât de cele legislative. Consider că acţiunile Guvernului şi Parlamentului în vederea implementării Acordului de Asociere au apropiat vizibil Moldova de UE şi acest lucru îl vom resimţi încă mulţi ani înainte, mai ales după ce vor fi depăşite problemele menţionate mai sus şi în relaţia Moldova – UE se va pune accent în primul rând pe onorarea angajamentelor.

Trei – agenda Legislativului, la fel ca şi cea a Executivului, a fost una preponderent socială, iar acele programe, proiecte de puternic impact social, care se implementează la moment sunt cea mai bună dovadă în acest sens. Cred că anume asta aşteptau de la noi cetăţenii.

Desigur, ar mai fi de menţionat şi alte aspecte, dar acestea trei eu le consider cele mai importante.

O: Care a fost rolul jucat de grupul popularilor europeni în procesele despre care vorbiţi? 

S.G.: Cu riscul de a fi acuzat de lipsă de modestie, voi spune, totuşi, că rolul grupului nostru parlamentar a fost unul important şi voi explica de ce. Amintiţi-vă în ce condiţii a venit la guvernare grupul nostru parlamentar – a fost după retragerea liberalilor din coaliţia majoritară. Ceva mai devreme refuzaseră să participe la guvernare liberal-democraţii. Astfel, noi eram unicul grup parlamentar care putea să facă coaliţie cu democraţii pentru asigurarea cursului de integrare europeană a ţării. Alte două fracţiuni parlamentare – a comuniştilor şi a socialiştilor, cu siguranţă nu ar fi pledat pentru integrare europeană. De aceea, ne-am asumat şi responsabilitatea, dar şi riscurile aferente (or, fiecare entitate politică, atunci când vine la guvernare, îşi asumă şi nişte riscuri) şi am constituit majoritatea parlamentară care şi astăzi asigură sprijinul politic Guvernului. Iarăşi, riscând să fiu acuzat de lipsă de modestie, voi spune că fără implicarea noastră, lucrurile ar fi mers în altă direcţie şi nu ştiu dacă se reuşeau toate bunele realizări înregistrate în ultimii ani.

O: Nu vă deranjează statutul de „frate mai mic” în coaliţia de guvernare?

S.G.: În primul rând, trebuie să pornim de la nişte realităţi – reprezentarea parlamentară a partenerilor noştri, adică a PDM, este mult mai mare şi e logic ca lor să le revină cea mai mare parte din povara administrării treburilor în ţară. În al doilea rând, noi ne percepem misiunea prin prisma responsabilităţii ce ne revin, de aceea pentru noi mai puţin contează diferite etichetări privind rolul sau statutul pe care-l avem. Dar, dacă insistaţi, vă voi spune că e mai bine să contribui la dezvoltarea ţării din postura de „frate mai mic”, decât să nu contribui deloc.

O: Ce urmează?

S.G.: O perioadă extrem de responsabilă, aş zice chiar „de foc”. Or, în zilele rămase până la finalul mandatului, va trebui să soluţionăm o mulţime de probleme urgente, care nu pot fi lăsate pentru la anul sau, mai precis, pentru noul Parlament. Înţelegem perfect situaţia în care suntem şi ne vom strădui să folosim fiecare oră, fiecare zi cu maximă eficienţă?

O: Dar perioada de după 30 noiembrie?

S.G.: Să fie clar: chiar dacă va avea împuterniciri reduse după data de 30 noiembrie, actualul Parlament totuşi rămâne în funcţie până la convocarea noului Legislativ. Legislaţia stabileşte clar ce avem voie să facem şi ce nu avem voie în această perioadă. Dar, cu siguranţă, vom face uz de toate posibilităţile pe care ni le oferă legislaţia pentru a fi utili ţării şi în perioada de până la convocarea noului Legislativ.

O: Vă mulţumim şi vă dorim succese în continuare.

Mihaela Rotari