(INTERVIU) Alexandru Bujorean: Membrii noștri consideră că PLDM încă mai are un cuvânt greu de spus în viitorul politic al Republicii Moldova

Alexandru Bujorean, vicepreședintele Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), a vorbit, în cadrul unui interviu pentru Oficial.md, despre Congresul formațiunii, ce va avea loc în septembrie curent, despre schimbările de statut și în organele de conducere, despre situația actuală, dar și despre viitoarele alegeri.

Oficial: La 9 septembrie PLDM va desfășura Congresul. Cum decurg pregătirile pentru această întrunire? Ați stabilit detaliile tehnice: locația, invitații, programul?

Alexandru Bujorean: Întâi de toate, aș vrea să mă refer la importanța Congresului VIII Extraordinar al PLDM din 9 septembrie 2018, pentru membrii săi, și de ce nu, și pentru cetățenii Republicii Moldova, pentru că partidele trebuie să se afle în slujba cetățeanului, iar noi tindem să fim un astfel de partid.

Acest Congres are menirea să finalizeze un proces de reformare internă, ce a durat aproape 3 ani, dar care, în final, va aduce în fața alegătorului o formațiune purificată, cu noi lideri, noi viziuni, gata să servească această țară și poporul ei.

Fac parte din grupul de organizare a Congresului și deja am stabilit unele detalii tehnice care țin de locație și altele, însă acestea sunt secundare.

Pentru noi este principial ca în cadrul Congresului să aprobăm modificările la Statutul și Programul PLDM, dar și să alegem organele de conducere, care vor implementa prevederile acestora: Președintele, Consiliul Politic, Curtea de Etică și Arbitraj și Comisia Națională de Cenzori.

Acest for suprem va reprezenta și lansarea PLDM în campania electorală, dar și examinarea strategiei de campanie, care, desigur că, va fi racordată la oferta electorală comună a celor 3 partide de opoziție partenere: PLDM, PAS și Platforma  DA.

Și desigur acesta este un Congres mobilizator pentru membrii noștri, care consideră că PLDM încă nu și-a îndeplinit toate dezideratele incluse în Programul său politic, iar asta înseamnă că formațiunea încă mai are un cuvânt greu de spus în viitorul politic al Republicii Moldova.

O.: În context, dvs. ați fost numit responsabil de subgrupul pentru modificarea statului PLDM. Ce modificări se prevăd în statutul formațiunii?

A.B.: Statutul este o Constituție internă a oricărui partid. Atunci când o formațiune politică este condusă autoritar, de o persoană sau un grup de persoane, necesitatea Statutului nu este resimțită.

În cazul nostru, deciziile politice, pe interior, sunt luate în cel mai democratic mod. Avem dezbateri pe diferite subiecte, pluralism de opinii, păreri diferite ale diferitor Organizații și membri asupra unor decizii care urmează a fi luate. Iată de ce, personal, consider că PLDM astăzi este cel mai democratic partid funcțional din țară. Iar procesele democratice, fie ele și interne, necesită a fi reglementate astfel încât niciodată, cel puțin în PLDM, o persoană sau un grup de persoane să nu poată să exercite puterea în partid în nume propriu.

Acel partid care își respectă propriul Statut, va respecta și Constituția țării, atunci când va veni la guvernare, iată de ce, împreună cu colegii din cadrul grupului de lucru, atragem o atenție sporită acestui proces.

O.: Recent, primarul de Cimișlia, în cadrul unui interviu, sugera că la Congres ar putea fi modificat statutul în privinţa acceptării unionismului. Va exista această prevedere în noul statut, ce ar determina acest pas?

A.B.: O astfel de prevedere ține de Programul politic al partidului, la modificarea căruia lucrăm împreună și pentru care a fost creat și un grup de lucru. Există astfel de discuții, iar dacă analizăm profilul actualilor membri de partid, majoritatea acestora se declară unioniști.

Eu sunt absolut de acord cu colegul meu Gheorghe Răileanu, partidul ar trebui să vină cu un mesaj clar către toți cei care împărtășesc idealul Unirii. Cu atât mai mult că, deputații, primarii și mulți dintre membrii noștri au făcut mai mult pentru Unire decât cei care doar au declarat că și-o doresc pe parcursul anilor, inclusiv din unele formațiuni declarate unioniste, dar care au folosit acest deziderat în interes propriu.

Este o competență exclusivă a Congresului partidului și delegații urmează să se expună asupra acesteia.

O.: Domnule Bujorean, până la Congres este programată acțiunea de protest, din 26 august, la Chișinău. După numeroasele manifestații de protest de-a lungul anului împotriva guvernării, care sunt așteptările de la această acțiune?

În opinia mea, data de 26 august trebuie să fie un echivalent istoric al Marii Adunări Naționale, pentru că importanța acestei zile este tot atât de mare.

Trăim într-un stat subjugat politic, dependent de grupuri și interese din țară și din afara ei, avem o justiție capturată, o economie neloială, iar toate acestea le avem datorită regimului care este astăzi la guvernare. Unica șansă de debarcare a acestuia rămâne votul, dar am fost lipsiți și de acest drept, fapt dovedit de invalidarea mandatului primarului Andrei Năstase. Iar acest lucru înseamnă că strada și protestul sunt unicele instrumente democratice rămase la dispoziția cetățenilor și trebuie să le folosim atât timp cât nu ne-au fost luate și acestea. Iată de ce, la data de 26 august trebuie să fim cât mai mulți în PMAN.

Le-a reușit fraților noștri din Armenia, le va reuși fraților din România, care luptă acum, și ne va reuși și nouă, pentru că nici o guvernare din istorie încă nu a reușit să învingă atunci când poporul se ridică. Și invers, dacă vom fi puțini, dacă vom crede că tot ce se întâmplă în țară nu ne privește și nu ne va afecta, dacă frica și lașitatea, de care dăm uneori dovadă, va fi mai mare decât dragostea pentru acest pământ, atunci această zi va fi văzută ca o slăbiciune a poporului, de care puterea se va folosi. Voi fi în Piață ca să nu permit acest lucru și îi îndemn pe toți cetățenii deșteptați să fie acolo!

O.: De la început, majoritatea partidelor din opoziție s-au alăturat acestor manifestații. Acum, aceștia nu mai participă, cum credeți, care ar fi cauza?

A.B.: Cea mai mare problemă a Republicii Moldova este că hoții nu văd o problemă de a se uni (PD-PSRM-PPEM-ȘOR), chiar dacă sunt diferiți politic și ideologic, iar forțele veritabile de opoziție găsesc motive pentru a nu merge împreună.

Cred că, ține de capacitatea tuturor actorilor politici de a merge la concesii pentru interesul național. Nu trebuie declarat un model după care obligatoriu să meargă toți. Lucrurile trebuie discutate, acțiunile coordonate, opiniile examinate și toate acestea trebuie făcute în cadrul unui Consiliu de Rezistență Națională, care să înglobeze în sine reprezentanții tuturor mișcărilor și organizațiilor politice și sociale, care pot aduce plus valoare în lupta care ne așteaptă.

În ultima jumătate de an am mers în mai bine de 20 de raioane ale țării și, pretutindeni, cetățenii cer UNITATEA forțelor politice și e foarte greu să explici cetățeanului de rând, cât de greu este să înfăptuiești acest lucru.

Rămân, însă, optimist în acest sens și sunt convins că nevoia ne va uni pe toți contra regimului și în numele poporului RM vom lua decizii mature care vor duce la căderea actualei puteri.

O.: Guvernarea a anunțat despre noi modificări la legislația electorală în toamnă. La ce considerați că ar trebui să ne așteptăm?

A.B.: De la actuala guvernare te poți aștepta orice, pentru că ei nu au nici o limită a legalității sau moralității și au dovedit acest lucru nu o dată. Din câte am aflat de la Președintele fracțiunii PLDM în Parlament, dl Tudor Deliu, ar fi vorba de examinarea mai multor proiecte, unele dintre care au fost înregistrate de deputații PLDM.

După invalidarea mandatului primarului ales al mun. Chișinău, fracțiunea noastră a ieșit cu o declarație politică, prin care condamnă acțiunile regizate ale guvernării în acest proces. E și firesc, că majoritatea parlamentară a respins declarația însă, a creat pe lângă Comisia Juridică Numiri și Imunități, un grup de lucru, care are în sarcina sa, operarea anumitor modificări la Codul Electoral, inclusiv în scopul delimitării clare a noțiunilor de „agitație electorală” și „chemare la vot”. În fond, ei au folosit majoritatea argumentelor invocate de fracțiunea PLDM, în textul declarației respinse.

Pe lângă aceasta, deputații PLDM, au mai înregistrat 2 proiecte de modificare a Codului Electoral și a altor acte normative, unul care ar permite candidaților independenți să candideze pe circumscripția națională, iar scrutinul parlamentar ar urma să aibă loc în 2 tururi.

Iar cel de-al doilea vizează exclusiv drepturile cetățenilor din Diasporă și aici sunt mai multe propuneri printre care: votarea peste hotarele țării cu buletinul de identitate, nu doar cu pașaportul, organizarea alegerilor pentru Diasporă în 2 zile (spre exemplu sâmbăta și duminica), suplinirea numărului de buletine pentru o secție de votare până la 5 000,  formarea circumscripțiilor în baza numărului de alegători care au participat la alegerile prezidențiale și dreptul Diasporei de a finanța partidele politice.

Aceste proiecte au fost examinate în câteva comisii și sperăm că vor întruni numărul de voturi necesare, în cadrul sesiunii de toamnă.

Desigur că, guvernarea poate veni cu alte „surprize”, dar care, cu siguranță, vor fi în interesul propriu și nu al alegătorului.

O.: Fixarea alegerilor parlamentare pe 24 februarie 2019 ar favoriza sau ar defavoriza opoziția? PLDM de care parte e? 

A.B.: Spikerul Parlamentului Adrian Candu, a declarat că această dată a fost stabilită inclusiv din considerentul ca opoziția să reușească să se pregătească pentru alegeri. Aș vrea să cred că guvernarea ne poartă de grijă, dar știm bine că nu e așa. Mai curând e o perioadă de care puterea are nevoie. Probabil e un termen suplimentar pentru ei ca să mai fure această țară și să arunce cu sacii de bani în campania electorală, cumpărând alegătorii pe banii furați de la ei. Dar și de a testa alte mecanisme de manipulare a alegerilor, pentru că experimentul candidatului independent din mun. Chișinău a suferit eșec, iar acest lucru reprezintă o lovitură puternică pentru tehnologii politici ai guvernării.

Nu excludem și faptul că guvernarea ar putea pregăti o eventuală fraudare a alegerilor, ținând cont că partenerii săi politici colectează date cu caracter personal ale cetățenilor: Partidul ȘOR cere obligatoriu copia buletinului de identitate de la beneficiarii săi, iar PSRM face același lucru, promițându-le migranților noștri din Federația Rusă că le va soluționa problemele privind legalizarea drepturilor de trai și muncă.

O fraudă electorală, așa cum s-a întâmplat în aprilie 2009, poate fi precedată de un protest masiv.

În cazul în care alegerile parlamentare ar fi avut loc în noiembrie-decembrie, mobilizarea cetățenilor în perioada de iarnă, ar fi fost posibilă, așa cum s-a întâmplat în iarna anului 2016.

Guvernarea a fost de-a dreptul înspăimântată de acele proteste, iată de ce, probabil că au ales această perioadă și din considerentul că după alegerile din februarie, marea majoritate a populației, începe lucrările agricole din lunile martie-aprilie și această perioadă ar fi una nefavorabilă protestelor. Dar, precedentul primăverii anului 2009 ne arată că prăbușirea acestei guvernări, în deplinul sens al cuvântului, în cazul în care va recurge la fraude, va avea loc după 10 ani, în aprilie 2019.

Pentru că pentru investirea noului Guvern legea prevede un termen de până la 3 luni și anume în această perioadă cetățenii vor afla dacă deputatul ales pe circumscripție este sau nu o slugă a actualului regim.

Din punct de vedere al timpului, data de 24 februarie are avantajele și dezavantajele sale.

Întâi de toate este o perioadă de iarnă, iar condițiile climaterice pot deveni un impediment în comunicarea cu alegătorii. Cred că, e unul dintre motivele care au stat la baza calculelor guvernării, pentru că ei folosesc alte „metode” de comunicare: corupere, șantaj, dosare etc. Însă, aceeași perioadă, reprezintă și un minus pentru ei, pentru că reprezintă mijlocul unui sezon în care cetățeanul resimte, în cel mai direct mod, nivelul de trai din țara noastră: facturi exagerate, venituri mici, produse alimentare scumpe etc. Aceste nuanțe ar putea genera un repulsie puternică prin vot și mizăm inclusiv pe acest aspect.

O.: Dvs., ați decis dacă veți candida sau nu la următoarele alegeri parlamentare, dar la locale?

A.B.: Încă nu am decis acest lucru și urmează să discutăm cu partenerii noștri din PAS și DA, dacă, în general, vom participa în cadrul acestor alegeri. Dar, cu siguranță, nici eu și nici colegii mei nu vom fi simpli spectatori în cadrul proceselor politice și ne vom implica, în cel mai direct mod, pentru a elibera această țară.

Mihaela Conovali