Corneliu Bodiu, tânărul moldovean care activează în domeniul finanțelor în Germania

A studiat arhitectura în Marea Britanie și finanțele în Germania, iar acum își face planuri să se reîntoarcă acasă. Corneliu Bodiu este tânărul om de afaceri care activează ca analist financiar în mai multe țări din Europa, inclusiv Republica Moldova, iar în viitor dorește să rămână în țară și să contribuie la dezvoltarea acesteia. Mai multe detalii într-un interviu acordat de Corneliu pentru Moldova.ORG. 

-Corneliu, ce te-a determinat să–ți continui studiile în Germaniași de ce ai ales finanțele?

– Inițial am studiat arhitectura la un colegiu din Marea Britanie, dar pasiunea mea pentru economie a fost mai puternică, de aceea am hotărât să mă specializez în acest domeniu. Ei și unde poți să înveți mai bine economia decât în Germania, care este prima putere economică din Europa. De fapt, dacă îți dorești cu adevărat să studiezi, poți face asta absolut oriunde. Am fost interesat de Germania  pentru că e lider financiar, am vrut să aflu care este atitudinea germanilor față de bani și, în general, cum lucrează la ei economia. Pot să spun că a fost o adevărată școală de viață, ce m-a ajutat să înțeleg și să văd unele lucruri altfel decât ar părea la prima vedere.

-Ești absolventul Universității Marthin-Luther din Germania. Cum a fost pentru tine experiența de student într-oțară străină?

– A fost o experiență frumoasă. Germanii sunt foarte primitori cu străini atât timp cât știu că o să te reîntorci acasă după studii. Dacă le spui că dorești să rămâi, atitudinea lor poate să se schimbe. Ținând cont de faptul că sunt un fan înrăit al economiei și finanțelor, cel mai mult îmi plăcea că orice discuție la masă sau într-un local era despre economie. Comparativ cu Anglia, aș putea spune că în Germania mâncarea este mult mai bună, dar au o cazare exagerat de scumpă.

-Ce cunosc germanii despre Republica Moldova?

– Prima dată când au aflat că sunt din Republica Moldova mi s-a spus de importul și exportul de  automobile, a doua de vinurile de la noi, iar a treia că suntem o țară agricolă. În general, ei cred că noi producem foarte mult în domeniul agricol, iar natura noastră este neatinsă. Au fost situații când am fost întrebat unde se află Moldova, dar și cazuri în care mi s-a spus că România și Republica Moldova sunt țări diferite.

– Bunăstarea unui stat depinde de sistemul său bancar. Ce probleme are Republica Moldova la acest capitol?

-Cred că cea mai des întâlnită problemă a sistemului bancar din Republica Moldova este creditarea sau mai bine spus rata mare a dobânzii pentru un împrumut bancar. Ținând cont de economia țării noastre, rata dobânzii pentru un credit este prea mare. Respectiv, oamenii nu se grăbesc să ia un credit pentru a-și deschide o afacere sau suportă pierderi mult mai mari atunci când îl întorc. Aici sunt două părți: una pozitivă și una negativă. E bine, deoarece noi cheltuim banii noștri, pe când în țările înalt dezvoltate majoritatea trăiesc toată viața pe credite. Dar, să nu uităm că suntem o țară în curs de dezvoltare, care are nevoie de afaceri ca de aer. De aceea, cred că ar trebui să ne axăm pe un sistem bancar eficient, care ar  permite dobânzi realiste de până la 6-7 %, astfel susținând dezvoltarea afacerilor mici și mijlocii din Moldova.

– Dar din ce cauză rata dobânzii pentru un credit din Moldova e atât de mare?

– Este o manipulare în cadrul sistemului bancar de la noi. Orice țară depinde de Banca Națională, indiferent că e Anglia sau Germania.În cazul dat BNM-ul ar trebui să implementeze niște reforme bune pentru băncile noastre comerciale pentru că ele fac ce vor și știu că nu vor fi pedepsite. Sigur că s-ar putea oferi și credite cu o rată mai mică, dar să nu uităm că dacă se va face acest pas, cineva va pierde mulți bani.

-Dacă ai deveni ministrul Finanțelor din R. Moldova, ce reforme ai implementa?

– Eu consider că ar trebui să tăiem din drepturile Băncii Naționale și să creăm un nou Consiliu pentru reglementarea sistemului bancar. În general, cred că activitatea acestei instituții trebuie ținută sub un control sever, deoarece toate resursele financiare, investițiile din Europa, absolute toate trec prin BNM și minister. Însă, când nu există un control se creează o anarhie și aceasta e ceea ce vedem noi în ziua de astăzi în cadrul BNM-ului și în cadrul băncilor comerciale de la noi. Eu aș face aceste instituții mai transparente. Cetățenii au tot dreptul să cunoască cum se lucrează la Ministerul Finanțelor, să înțeleagă că pot avea încredere în bancă, iar banca la rândul ei vrea să-i ajute, nu doar să-i restricționeze. Ceea ce ține de un nou Consiliu pentru reglementarea sistemului bancar ar fi foarte bine ca acesta să fie în cooperare cu mai multe țări. Ce-ar fi dacă am crea un Consiliu Internațional, iar colegilor noștri din Europa, SUA și Japonia să se bucure de o transparență totală atunci când oferă investiții și granturi. Sunt ferm convins că un sistem financiar bun poate ajuta la creșterea economiei și aceasta ar trebui să ajungă până la Guvern.

–În primăvara acestui an s-a înregistrat cel mai mare curs valutar pentru un euro, după care leul a început să–și revină. Ce sau cine se face vinovat de această situație?

– Dacă eu eram o persoană care ar fi dorit să spună minciuni  aș fi afirmat că e efectul internațional dolar- euro care au afectat economia noastră și așa mai departe, sigur că nimic din toate acestea nu sunt adevărate. Cei care au urmărit în acea perioadă bursele internaționale vă pot spune cu siguranță că ele erau într-o situație foarte stabilă și nu a fost depistată nicio ridicare bruscă. Chiar dacă cu două luni înainte indexul german DAX a atins punctul maxim asta nicidecum nu putea să influențeze cursul dolar-euro din Republica Moldova, deoarece țara noastră nu are nicio bursă de valori acceptată de DAX. De fapt, oamenii simpli și companiile mici nu trebuie să sufere în urma ridicării cursului valutar, pierderi au doar băncile și corporațiile mari. La noi însă oamenii de afaceri au profitat de această ridicare a euro, chiar dacă nu aveau niciun drept să facă acesta. Iată aici trebuie să intervină Ministerul Finanțelor și să nu permită ridicarea prețurilor doar din cauza ridicării unei valute pentru o perioadă anumită. Pe viitor aș sfătui cetățenii să nu intre în panică, dar să aștepte un pic, iar ministerul să facă un efort și să intervină cel puțin prin comunicare. Omul trebuie să fie sigur în ziua de mâine, pe când la noi e haos.

– Cât de atractivă este Republica Moldova pentru finanțatorii străini?

– E foarte atractivă. În primul rând suntem o țară cu forță de muncă ieftină, ceea ce reprezintă un avantaj enorm pentru multe companii de peste hotare. Pe urmă, munca noastră nu doar că este ieftină, dar și foarte calitativă. În schimb, ceea ce suportă companiile străine este problema corupției. În cazul acesta majoritatea corporațiilor au un punct aparte în business planul lor ce ține de corupție, în plus mai există și problema limbii, în multe companii nu se vorbește limba engleză, trebuie traducător. Dificultăți pot fi întâlnite oriunde începând cu deschiderea companiei care ia foarte mult timp, dacă nu ai rude în organele competitive, până la plata impozitelor. Cu toate acestea Moldova rămâne o țară în care investitorii străini vin și inițiază afaceri.

– Ce politici ar trebui să adopte statul pentru ca să se dezvolte economia Republicii Moldova?

– Eu cred că statul nostru ar trebui să înceapă de la ceva mic. Să coboare din nori și să încerce cel puțin să ofere securitate cetățeanului, ca acesta să fie siguri că mâine va fi totul bine. Apoi, cum am mai spus, ar trebui ca Guvernul și Parlamentul să aplice noi legi în cadrul sistemului bancar din Moldova. Un aspect important ar fi motivația. Noi avem multe locuri de muncă, doar că salariul este atât de mic încât omul nu-și poate asigura minimul necesar, iar domeniile prost plătite vor duce lipsă de specialiști competitivi. În anul 1923 Germania a suportat o hiperinflație, iar prețurile creșteau la fiecare minut. Spre exemplu, dimineața ai primit salariu, iar seara nu ai bani de cel puțin o pâine. Atunci a venit un nou cancelar care a spus că indiferent de orice, țara trebuie să lucreze, să producă, să exporte. Timp de doi ani Germania a atins punctul maxim și până în ziua de azi ei lucrează intensiv. Este chiar și un proverb „Dacă tot restul lumii muncește ca să trăiască, atunci nemții trăiesc ca să muncească”. Sigur că nu totul depinde de stat, nici de politicieni. Problema vine de la oamenii simpli. În Parlament avem 101 politicieni, dar în țară aproape patru milioane de cetățeni. Dacă nu o să muncim și nu o să luptăm pentru bunăstarea acestei țări nu se schimbă nimic, niciodată.

–  Ce are Moldova și nu poți găsi în Germania?

– Foarte multe, începând de la pământ, limbă, până la părinți, prieteni. Aici e familia mea, casa mea. De fiecare dată când mă întorc acasă și sunt în aeroport am zâmbetul pe buze, iar când plec mă simt trist. Dacă aș putea duce ceva din Moldova în Germania probabil ar fi omenia și căldura moldovenilor, germanii sunt un pic mai reci și mai diplomați. La noi poți să ieși la o cafea să comunici, să râzi, pe când la ei așa ceva nu există.

– Dar ce ai aduce din Germania în Moldova?

– Probabil hărnicia și speranța lor, în general sunt niște oameni foarte disciplinați. Moldovenii sunt harnici, dar ei nu lucrează inteligent, nu calculează timpul. Nouă tare ne place să lăsăm lucrul pe mâine, pe când el trebuie făcut astăzi. De fapt, sunt doar trei lucruri care caracterizează succesul: pregătirea din timp, hărnicia și disciplina. Dacă am fi un pic mai organizați și mai calculați, sunt sigur că am ajunge departe.

-Corneliu, ce planuri de viitor ai? Te-ai gândit să te reîntorci acasă?

– Da, m-am gândit. Sincer, aș dori foarte mult să revin, să inițiez o afacere aici și poate chiar să încep o carieră în politică. Dar pentru a face acest pas mai am nevoie de experiență. Încă nu am reușit să analizez tot ce am vrut să analizez și nu am reușit să iau toate exemplele pe care aș dori să le implementez în Republica Moldova. De aceea, mi-am propus să mai călătoresc și să mai învăț, ca într-o zi să revin și poate, împreună cu alți tineri veniți de peste hotare sau de aici, să schimbăm ceva. Un singur om e slab și neajutorat, iar mai mulți sunt deja o putere.