Declarație: Comunicarea Guvernului Chicu pică testul de promovare
Comunicarea Guvernului Chicu pică testul de promovare. În zadar, s-a supărat presa pe dl Premier Chicu. E vechi păcatul! Din momentul când șeful Cabinetului de miniștri a inclus în retorica–i guvernamentală sintagma „pseudo-cercetători ”, de atunci au început relele. Aceasta susține fostul consilier prezidențial, politologul Aurelia Peru.
„E simplu, nu are, probabil, cine să-l informeze pe dl prim-ministru că există totuși o știință distinctă – ȘTIINȚA COMUNICĂRII. Iar cei care o cunosc, știu cum să „coase” și să „descoase” cuvinte și fraze. Bunăoară, poți spune „guvernare proastă”, dar poți spune „guvernare aflată în dificultatea procesului decizional (!) Poți spune despre presă „câini turbați”, dar un specialist în comunicare va spune „câinele de pază” etc. De asta, lăsați-l, dl Chicu, pe consilierul Dumneavoastră, Dragancea, să revină la metrologie (pare-se,de acolo vine) și invitați un consilier pe comunicare, care, cel puțin, va felicita presa „cu ocazia Zilei…”, dar, în nici un caz, „…cu sărbătoarea profesională (!)””, declară Peru.
„De altfel, dați-i voie si Dnei V. Dumbrăveanu să se ocupe de strategii, iar Cristina Stratulat să invite câte un expert în domeniu și/sau un reprezentant al guvernării și să ne comunice zi de zi statistici și nu doar. Ați reușit, Dle Chicu, să ofensați, (sper) involuntar, și medicii români. Se spune, de regulă, frumos, despre „un schimb de experiență în tratarea COVID”, dar iarăși – ghinion. Și asta pentru că nu credeți în știința comunicării”, a conchis Aurelia Peru.
Mihaela Rotari
Loading ...
N-aș vrea să iau apărarea nimănui. Dimpotrivă, susțin cele meționate adăugând că în Republica Moldova fiecare om care deține o funcție sau un post ce presupune și comunicare (scrisă ori orală) se erijează în mare specialist în filologie, mai ales în lingvistică. Dar și presa ne furnizează zilnic perle, astfel încât nu mai poate fi considerată etalon al vorbirii sau scrierii corecte (numai cât fac formele de feminin ale unor subtantive precum „primară”, „reporteră”, „frizeră” etc.). Informația este manipulatorie, când ar trebui să fie obiectivă; este neverificată și de foarte multe ori contradictorie, servind unor interese concrete; instigatoare la ură sau derutantă (numai cât fac expresiile „urgie albă” pentru cei doi fulgi de zăpadă care se anunțau să cadă, sau „teroare climaterică” pentru o tempertură de minus câteva grade în termometre etc.). Tragedia țării noastre este că foarte multe persoane care activează în diferite domenii sunt niște amatori în respectivele ramuri ale activității și nu au capacitatea să sesizeze aceste discrepanțe între pregătirea lor profesională și necesitățile domeniului. E nevoie să avem oameni potriviți la locul potrivit.