(INTERVIU) Alastair Swarbrick, reprezentantul SIGMA: Curtea de Conturi a Republicii Moldova a evoluat pozitiv și vrea să progreseze

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a inițiat prima evaluare internațională peer review a instituției, scopul căreia a fost de a evalua situația pe un șir de aspecte ale activității CCRM. Exercițiul a fost efectuat, în perioada anilor 2020-2022 de un grup de experți internaționali condus de SIGMA – inițiativa comună a Comisiei Europene și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).

Alastair Swarbrick, reprezentantul SIGMA, lider al echipei de evaluare internațională, în cadrul unui interviu, a oferit mai multe detalii la subiect.

Domnule Swarbrick, ați fost liderul echipei SIGMA al evaluării internaționale peer review a Curții de Conturi a Republicii Moldova. Cine a inițiat evaluarea și de ce?

Evaluarea colegială a fost inițiată de Curtea de Conturi. Motivul cheie de inițiere era dorința de a îmbunătăți, fortifica instituția și, de asemenea, de a demonstra părților interesate că CCRM este o instituție credibilă și robustă, care are o activitate eficientă pentru cetățenii Moldovei. Consider că expunerea la evaluarea de către părți externe independente și experți denotă curaj, pentru a afla unde se află instituția la moment, care sunt așteptările față de Curtea de Conturi, în contextul alinierii la standardele internaționale și la bunele practici ale organelor și instituțiilor similare din cadrul statelor membre ale UE.

Este o practică obișnuită ca instituțiile supreme de audit din țările UE și din țările vecine ale UE să efectueze evaluări peer review?

Da, preponderent sunt efectuate de către instituții în dorința de a fi subiect al unei evaluări internaționale și unele instituții din cadrul statelor membre ale UE, din țările incluse în politicile de extindere, statele vecine ale UE, au realizat sau au fost subiecte ale evaluărilor. În general, acestea sunt interesate dacă activează conform standardelor internaționale, pentru a deveni instituții mai bune, mai puternice, și mai credibile. Deci da, cred că este o practică comună. Nu toate instituțiile au fost subiect al evaluărilor, dar cele care ar vrea să progreseze sunt subiecte ale unei evaluări peer review.

Care este importanța peer review pentru Curtea de Conturi și pentru managementul financiar public al țării în general?

Importanța unei evaluări internaționale pentru o Curte de Conturi este de a le ajută să progreseze, să vadă la ce etapă se află în contextul standardelor naționale ale instituțiilor supreme de audit, bunelor practici pentru instituțiile similare din cadrul UE. Evaluarea le ajută să se dezvolte, să continue să progreseze și să stabilească domeniile în care au nevoie de îmbunătățiri.

Care sunt rezultatele și concluzia generală a evaluării internaționale a Curții de Conturi?

În cadrul sistemului de management financiar public în Moldova, un element crucial este existența unei Curți de Conturi puternice și orice ar putea ajuta instituția să progreseze în realizarea activității sale, în modul de susținere și auditare a sistemului de management financiar public este de o importanță fundamentală. Un rol crucial în susținerea Curții de Conturi să progreseze este ca instituția să poată contribui la fortificarea și îmbunătățirea sistemul de management financiar public al statului.

Care sunt principalele recomandări ale evaluării peer review?

Concluzia generală a evaluării este că Curtea de Conturi este pe calea corectă și avansează în vederea alinierii la standardele internaționale și corespunderii așteptărilor față de o instituție supreme de audit performantă în cadrul UE. Este o poziție echilibrată pe anumite aspecte concrete, precum domenii ce trebuie îmbunătățite, fortificate, practicile care trebuie încorporate pentru a minimiza anumite riscuri în cadrul sistemului, ce ar putea avea un impact negativ dacă nu vor fi înglobate temeinic în cadrul Curții de Conturi. Per general, suntem foarte satisfăcuți de rezultatele evaluării peer review, am constatat că Curtea a evoluat pozitiv, se preocupă de modul în care își realizează activitatea și vrea să progreseze, iar noi o susținem în întreprinderea pașilor spre progres și în călătoria ce urmează să o realizeze.

Cine este responsabil pentru implementarea recomandărilor – Curtea de Conturi sau și alte instituții?

Un număr semnificativ de recomandări din raport, în termeni de subiecte-cheie, vizează aspecte ale cadrului normativ-legal conex activității Curții de Conturi, ce necesită îmbunătățire. Independența Curții trebuie fortificată și trebuie oferită o independență corespunzătoare acestei instituții, pentru a-i permite să-și realizeze activitatea. Chiar dacă cadrul normativ este preponderent corespunzător, sunt aspecte conexe independenței financiare, organizaționale și funcționale ce împiedică CCRM să-și realizeze mandatul și să activeze în modul în care trebuie să o facă. Abordarea acestor aspecte ale cadrului normativ sunt fundamentale pentru ca Curtea de Conturi să-și poată organiza de sine stătător activitatea pentru a-și realiza mandatul în mod eficient și eficace și pentru a răspunde așteptărilor părților interesate, cum ar fi Parlamentul sau cetățenii, pentru a oferi statului o activitate de audit eficientă. Pe lângă aspectele conexe independenței și cadrului normativ, o altă recomandare-cheie vizează încorporarea bunelor practici de audit. Acestea au fost dezvoltate și sunt implementate, dar trebuie încorporate și instituționalizate, pentru a asigura existența serviciilor de audit calitative. Deci, domeniile conexe fortificării sistemului de management sunt importante.

Și în final, cred că mai trebuie întreprinși unii pași în domeniul dezvoltării comunicării și angajamentului Curții de Conturi cu părțile interesate externe, pentru a asigura că mesajele CCRM sunt diseminate pe larg, pentru ca oamenii să înțeleagă exact care este rolul și responsabilitățile Curții de Conturi, rezultatele auditurilor și activitatea CCRM. Acestea sunt recomandările-cheie pe care le-am formulat în cadrul evaluării peer review.

Curtea de Conturi are anumite responsabilități în vederea implementării recomandărilor evaluării peer review, dar ea nu poate să le implementeze de una singură. Parlamentul este o parte interesată-cheie pentru a oferi suport Curții de Conturi în îmbunătățirea cadrului normativ, a oferi sprijin în implementarea recomandărilor emise de către Curtea de Conturi, prin încurajarea și responsabilizarea altor părți în implementarea recomandărilor. Deci, Parlamentul are un rol clar și important în susținerea și conlucrarea cu Curtea de Conturi în vederea implementării recomandărilor. Adițional, noi considerăm că și ministerele, Guvernul, au un rol clar în conlucrarea cu Curtea de Conturi în vederea abordării anumitor recomandări ale evaluării. De exemplu, cum răspund la constatările rapoartelor CCRM, cum implementează recomandările, cum conlucrează cu Curtea de Conturi pentru a înțelege recomandările și a îmbunătăți serviciul public pentru cetățeni.

Există și un rol clar și pentru alte părți externe interesate, cum ar fi ONG-urile, în contextul înțelegerii activității Curții de Conturi, utilizării activități acesteia pentru a încuraja, a influența, a pune presiune pe sectorul public ca acesta să îmbunătățească și să dezvolte serviciile sale și să utilizeze banii publici în mod eficient.

Republica Moldova a obținut statutul de stat candidat pentru aderarea la UE și ar trebui să întreprindă o serie de acțiuni pentru a îndeplini standardele și cerințele Comunității Europene în cadrul Agendei Europene a țării. Sunt recomandările evaluării aliniate la aceste cerințe?

Desigur. Cred ca punctele de referință și criteriile utilizate de către noi în procesul realizării evaluării internaționale sunt standardele instituțiilor supreme de audit – standarde internaționale aplicate de orice instituție sau Curte de Conturi din lumea întreagă. De asemenea, aceste criterii reprezintă bunele practici ale UE în cadrul instituțiilor similare. Acestea sunt criterii relevante pentru fiecare instituție supremă de audit din lume, dar cerințele conexe statutului de stat-candidat UE, prin prisma criteriilor specifice de negociere, solicită în mod specific Curților de Conturi și instituțiilor similare să întrunească așteptările standardelor internaționale de profil. Criteriile utilizate de noi în procesul realizării evaluării peer review și recomandările emise Curții de Conturi sunt, indiscutabil, aliniate la cerințele înaintate unui stat candidat pentru aderare la UE.

Și în final, vă rog să ne explicați, care este rolul unei instituții supreme de audit pentru sistemul de management financiar public al țării?

Consider că rolul unei instituții supreme de audit în cadrul unui stat este crucial pentru sistemul de management financiar public. Noi, cetățenii ne dorim un serviciu public ce este furnizat în mod eficient, eficace, ce utilizează banii contribuabililor într-un mod în care ne așteptăm să fie utilizați. Deci, trebuie să existe verificări și echilibru în sistem pentru a asigura că guvernarea, executivul, ministerele, agențiile – toate utilizează banii publici în mod eficient, eficace, econom și în conformitate cu legea.

Curtea de Conturi este un element crucial în monitorizarea și supravegherea acestui sistem. Ea protejează banii contribuabililor și evaluează dacă Guvernul utilizează acești bani în mod corespunzător, eficient și eficace și dacă raportează în mod eficient. Într-o anumită măsură, ea contribuie la responsabilizarea guvernării și Executivului, și oferă Parlamentului și altor părți interesate informații ce permit responsabilizarea acestora. Curtea are un rol crucial, de asemenea, prin suportul acordat guvernării și sectorului public pentru a progresa, prin recomandările de îmbunătățire a sistemelor, practicilor de utilizare a banilor într-un mod eficient, în beneficiul tuturor cetățenilor. Deci, Curtea de Conturi este un element esențial și fundamental al sistemului de management al finanțelor publice, dar și al sistemului de instituții publice per general.

Vă mulțumim!