Secretele de imagine ale politicienilor – dezvăluite, într-o carte semnată de Aurelia Peru-Balan!

Aurelia Peru-Balan, expert în comunicare publică, doctor în științe politice, a lansat cea de-a patra carte – „Imagine, comunicare, PR în campaniile electorale”. Monografia spune „totul despre PR-ul politic” și a fost editată sub logo-ul Academiei de Administrare Publică, informează OFICIAL.

Autorul speră că lucrarea va fi utilă studenților, masteranzilor, doctoranzilor în domeniul științelor politice, dar și celor interesați de scena politică, de jocurile politice, de competițiile politice și de actorii lor, dar și va deveni o provocare pentru discuții cu experții în comunicare și PR.

„Imagine și PR politic, aceste noțiuni sunt atât de omniprezente în comunicarea noastră, încât au depășit demult sfera politicului. Imaginea actorului politic a devenit, neîndoios, cea mai accesibilă și simplă formulă de promovare în context electoral. Pe cât de concludentă, prietenoasă, convingătoare va fi imaginea personală, pe atât de mare va fi șansa omului politic de sensibilizare a inimii alegătorului și de cucerire a Olimpului Puterii.

Politicienii moldoveni și-au educat gustul pentru PR (public relations) și imagine publică, începând cu sfârșitul anilor `90, în special, în perioada de desfășurare a campaniei prezidențiale din 1996. În opinia mea, prima „explozie” PR s-a produs chiar pe platoul Televiziunii Naționale de la Chișinău, atunci când Mircea Snegur, unul dintre concurenții cursei politice, a rostit rugăciunea „Tatăl Nostru” în debutul dezbaterilor electorale cu contracandidatul său, Petru Lucinschi.

De atunci și până în prezent tehnologiile de promovare a președinților, de creare a unei imagini seducătoare, persuasive, charismatice au evoluat semnificativ. Consilierii de imagine (PR-iștii) continuă să-și îmbogățească panoplia de instrumente imagologice, inspirându-se și din strategiile de PR gândite de staff-urile președinților altor state. Asta în condițiile în care școala de PR americană („americanizarea”) și tradiția franceză continuă să dicteze trendul pe piața internațională a comunicării politice.

Deloc întâmplător, deci, unii experți în PR și comunicare scriau – mai în glumă, mai în serios – că Bill Clinton a câștigat alegerile cântând la trompetă, Boris Elțin, jucând tenis de câmp, iar Putin, practicând abil judo.

Campaniile electorale – parlamentare și prezidențiale – care au avut loc în Republica Moldova ne-au oferit suficiente exemple de înscenare a „omului simplu, „unul dintre noi, unul ca noi”, a „omului bun”… „L-am văzut astfel pe liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, dansând la discotecă alături de tineri, pe Igor Dodon, scufundându-se în copcă de Bobotează, în tradiția creștinilor ortodocși, pe Vladimir Plahotniuc, cântând la trompetă în scuarul Teatrului de Operă și Balet, pe Maia Sandu, sărind cu parașuta sau pe vârful muntelui Moldoveanul ș.a. Ingeniozitatea consilierilor de imagine nu are margini, la fel precum este și tentația omului politic de a ajunge și a se menține în vârful puterii, de a controla, domina, influența, de a fi un fel de „veto”.

Totuși, în pofida celor mai ingenioase exerciții de PR, nu toți protagoniștii lucrării de față s-au menținut în viața politică, unii abandonând-o subit, inclusiv din cauza acuzațiilor de mare corupție sau de „capturare a statului”… În pofida acestui fapt, nu mi-am dorit o autocenzură a propriilor studii de caz pe marginea tehnologiilor de marketing politic, care le-au permis să obțină încrederea electoratului, doar pentru ca să fiu în pas cu „moda” privind anumiți politicieni. Istoria politică a Moldovei este așa cum este și nicio pagină nu ar trebui aruncată. Dimpotrivă, este lecția pe care trebuie s-o cunoaștem bine, s-o însușim.

Machiavelli scria: „Fiecare îşi dă seama de ceea ce pari şi puţini de ceea ce eşti cu adevărat. Principele trebuie să folosească o întreagă panoplie de resurse în care viclenia, mai mult decât loialitatea, pare a fi o cale mai bună pentru a ajunge să domini.”

Așadar, prin abilitatea și chiar viclenia consilierilor de imagine, politicienii însușesc arta charismei sau așa cum o numea Max Weber – „rutinarea charismei”. Jonathan Powell, consilierul pe comunicare al premierului britanic Tony Blair scria în „Noul Machiavelli”: „Chiar şi persoanele care nu au charismă din născare, pot face capetele să se întoarcă atunci când intră în sală, datorită ţinutei lor demne”.
Un PR corect poate întoarce capetele alegătorilor, cel puțin din curiozitate…”, a declarat Aurelia Peru-Balan.

Autoarea mai spus că lucrarea e un „rod al muncii de câțiva ani”.

Cristina Gurez