Pavel Perju: Dacă nu ne confruntam cu această pandemie, indicatorii înregistraţi de Fabrică în 2020 ar fi fost mult mai buni
Interviu cu Pavel Perju, Director general al Fabricii de Sticlă din Chişinău, pentru Almanah Politic
Dle Director, în 2020 aţi preluat conducerea Fabricii. Ce v-a determinat să veniţi în această funcţie?
Am acceptat funcţia ca pe o mare provocare, dar, totodată, şi ca pe o mare onoare. Or, Fabrica de Sticlă din Chişinău este una dintre întreprinderile autohtone cu cea mai bogată istorie, cu tradiţii şi care de-a lungul anilor a devenit unul dintre simbolurile economiei naţionale. Această poziţie obligă pe oricine vine la conducerea Fabricii să dea dovadă de maximă responsabilitate şi de profesionalism, pentru a prelua destoinic şi a duce mai departe ștafeta purtată de atâtea generaţii.
Ce aţi găsit la Fabrică?
Un colectiv de adevăraţi profesionişti, pentru care Fabrica e a doua casă şi, totodată, a doua lor familie. Vreau să vă spun că avem la Fabrică persoane care muncesc de la începuturi, adică de 50 de ani. Avem şi mulţi angajaţi cu o vechime de muncă la Fabrică de zeci de ani, dar şi tineri. Deşi reprezintă diferite generaţii, aici toţi sunt ca o mare familie şi pentru mine e o onoare şi o plăcere să muncesc zi de zi alături de ei.
Trebuie să remarc faptul că, pe lângă colectivul minunat de aici, am găsit şi un proces tehnologic bine pus la punct, deşi pe alocuri a trebuit să intervin pentru a corecta unele situaţii, care, în opinia mea, nu erau tocmai bune. Timpul a arătat că acele corecturi ce au fost făcute, în final, au dat un efect benefic.
Desigur, am găsit şi unele probleme, pentru că, nu e un secret, Fabrica de Sticlă din Chişinău are nevoie de investiţii, pentru a genera mai multă eficienţă. Acum suntem în plin proces de identificare a soluţiilor pentru unele probleme stringente.
2020 a fost un an jubiliar pentru Fabrica de Sticlă din Chişinău…
Aşa este – Fabrica a marcat 50 de ani de la fondare. Cu această ocazie, Fabrica s-a învrednicit de înalta distincţie de stat „Gloria Muncii” şi eu consider că, colectivul, toate acele generaţii care au muncit aici în ultimele cinci decenii au meritat din plin respectiva distincţie prin munca depusă zi de zi, prin dedicaţia de care au dat dovadă.
Totodată, jubileul de 50 de ani a fost un bun prilej pentru a face o trecere în revistă a reuşitelor din aceşti ani, pentru a ne aminti de începuturi şi pentru a face unele planuri de viitor, în măsura în care acest lucru e posibil.
Aveţi în vedere faptul că Fabrica poate fi privatizată?
Nu este un secret că există intenţia autorităţilor competente de a privatiza Fabrica de Sticlă din Chişinău. Că va reuşi acest lucru, că nu va reuşi – timpul va arăta. Noi continuăm să ne facem cinstit datoria, pentru că, eu personal am ferma convingere că, va fi sau nu privatizată, Fabrica de Sticlă va continua să joace un rol important în economia Republicii Moldova.
În ce măsură a fost afectată în 2020 activitatea Fabricii de pandemia de COVID-19?
La fel ca multe alte întreprinderi, a fost nevoie să ne adaptăm din mers şi să implementăm măsuri fără precedent. Acestea au vizat atât normele de securitate pentru angajaţi, cât şi regimul de lucru. Ne-am străduit să reducem la maximum efectele negative ale pandemiei şi, cu siguranţă, dacă nu luam toate măsurile necesare, situaţia ar fi fost astăzi mai complicată. Din alt punct de vedere, constat cu o mare doză de regret că, dacă nu ne confruntam cu această pandemie, indicatorii înregistraţi de Fabrică în 2020 ar fi fost mult mai buni.
Ce reprezintă Fabrica de Sticlă din Chişinău în prezent?
Cunoaşteţi că în Republica Moldova în prezent activează două fabrici de sticlă – una privată şi una de stat. Noi activăm şi pe piaţa locală, dar şi la export, conştientizând faptul că ne revine o dublă misiune: să facem faţă solicitărilor existente pe piaţa internă; să asigurăm produse de export de înaltă calitate, deoarece e vorba şi de imaginea Republicii Moldova.
La concret, în prezent, Fabrica produce circa 4300-4400 tone de sticlă pe lună. Articolele din sticlă variază de la borcane de 314 ml în volum până la 5 litri, sticlele – de la 250 ml până la 1 litru. Cele mai solicitate produse la moment sunt borcanele cu volumul de 314 ml, 370 ml, 580 ml și mai mult de 720 ml, dar și sticlele cu volumul de 250 ml, 0,5 litri și 750 ml.
Aţi pomenit de export. Unde anume exportaţi?
Producţia noastră e prezentă pe astfel de pieţe ca: Germania, Italia, Ungaria, Bulgaria, Grecia, Armenia, Azerbaidjan, România, Macedonia. Fiecare piaţă are specificul său şi noi ne străduim să-l luăm în calcul. Ceea ce ne bucură în mod deosebit, însă, e faptul că nu doar reuşim să păstrăm pieţele de desfacere devenite deja tradiţionale, ci şi că apar perspective noi din acest punct de vedere.
Se ştie deja că, începând cu anul 2021, se preconizează ca în Europa să se interzică strict ambalarea produselor în tetrapak. Deci, urmează ca produsele să fie ambalate în sticlă, iar aceasta ar permite Fabricii de Sticlă din Chişinău în perspectivă să-şi mărească productivitatea, să modernizeze maşinile de ambalare, să obţină un profit mai bun pentru a oferi angajaţilor săi salarii mai mari şi condiţii de muncă la nivel, pentru ca ei să aibă un loc de muncă acasă, să fie alături de familiile lor.
Ce aşteptări aveţi de la anul 2021?
Să fie depăşită starea de incertitudine generală, care se simte peste tot şi să reuşim cât mai repede să ne debarasăm de consecinţele pandemiei. Dacă vor fi întrunite aceste două condiţii, întreaga economie se va descătuşa, inclusiv Fabrica de Sticlă din Chişinău va avea premise pentru a-şi îmbunătăţi substanţial indicatorii.
Cum vedeţi viitorul Fabricii?
Consider că în fiecare afacere cel mai important este echipa cu care munceşti, iar Fabrica de Sticlă are o echipă de profesionişti în producerea sticlei. Noi, pur şi simplu, suntem sortiţi să avem cel mai mare succes. O întreprindere cu o istorie atât de bogată are în faţă un mare viitor!