Ministerul Sănătății a finalizat evaluarea activității Spitalului Clinic Bălți

Evaluarea pentru anii 2025–2026 a identificat probleme sistemice în achiziții, infrastructură și siguranță, resurse umane și organizarea activității clinice. Ministerul solicită un plan instituțional de măsuri corective, cu responsabili, termene și indicatori verificabili.

Ministerul Sănătății a finalizat evaluarea activității administrative și clinice a IMSP Spitalul Clinic Bălți. Evaluarea a vizat perioada 2025–2026 și a analizat achizițiile publice, infrastructura și siguranța instituției, managementul resurselor umane, organizarea activității clinice și mecanismele de management al calității.

Raportul arată că spitalul dispune de un potențial profesional și tehnico-material important, de specialiști cu experiență și de capacitatea de a acorda asistență medicală multidisciplinară populației din municipiul Bălți și din regiunea de nord. În același timp, comisia a constatat că aceste resurse nu sunt susținute în toate domeniile de procese instituționale suficient de standardizate, controlate și monitorizate.

În domeniul achizițiilor publice, modul de planificare a lucrărilor pentru anii 2025 și 2026 și structurarea unor servicii similare în proceduri distincte prezintă un risc semnificativ de fragmentare/divizare a necesităților. Instituția nu a întocmit rapoartele semestriale și anuale de monitorizare a executării planului de achiziții și a contractelor, ceea ce limitează controlul asupra întârzierilor, neexecutărilor și calității executării contractuale.

În infrastructură au fost identificate probleme care necesită intervenție prioritară, inclusiv în domeniul securității la incendiu. Au fost constatate deficiențe ale hidranților interiori, lipsa unor furtunuri și stingătoare, lipsa verificărilor documentate și funcționarea incompletă a sistemelor de protecție. În blocul pediatric, pe cinci etaje examinate, comisia a identificat doar șase stingătoare.

Raportul consemnează și investiții care nu au ajuns la rezultatul funcțional așteptat. Spațiul destinat sterilizării a fost renovat cu aproximativ 3,3 milioane de lei, însă nu poate fi utilizat conform destinației din cauza lipsei alimentării electrice necesare. Echipamentul de sterilizare, în valoare de aproximativ 2,6 milioane de lei, nu era instalat și era depozitat pe coridor la momentul evaluării.

În domeniul resurselor umane au fost constatate neconcordanțe între actele interne și structura instituției, dosare personale incomplete, deficiențe în documentarea muncii prin cumul și menținerea îndelungată a unor funcții de conducere în regim de interimat. Peste 13 subdiviziuni cu profil medical sunt conduse de șefi interimari, în majoritatea cazurilor din anii 2023–2024.

Componenta clinică a evaluării indică probleme sistemice de standardizare. Raportul constată că numeroase activități depind într-o măsură prea mare de experiența, practicile și obiceiurile individuale ale personalului medical. Nu există peste tot criterii și proceduri uniforme pentru monitorizarea pacientului, recunoașterea deteriorării clinice, consulturile interdisciplinare, transferurile, analiza complicațiilor și utilizarea rațională a antimicrobienelor.

Au fost constatate, de asemenea, deficiențe ale regimului sanitar-igienic și controlului infecțiilor, probleme de acces și circuite în zona blocului operator, precum și funcționarea insuficientă a sistemului instituțional de management al calității. Comisia subliniază că deficitul de personal poate influența activitatea, dar nu explică lipsa standardizării proceselor.

În concluzie, raportul arată că, în absența remedierii deficiențelor sistemice constatate, pregătirea instituției pentru evaluare și acreditare conform standardelor actuale este semnificativ afectată.

Măsurile solicitate de Ministerul Sănătății vizează, cu prioritate:

• remedierea urgentă a problemelor de securitate la incendiu și a riscurilor pentru siguranța pacientului;
• activizarea reală a structurii de management al calității și siguranței pacientului;
• standardizarea proceselor clinice de la internare până la externare, inclusiv pentru pacientul critic și transferuri;
• instituirea registrelor și mecanismelor de analiză a complicațiilor, incidentelor și evenimentelor nefavorabile;
• reorganizarea planificării și monitorizării achizițiilor și contractelor;
• clarificarea responsabilităților privind infrastructura și dispozitivele medicale;
• regularizarea proceselor de resurse umane și a funcțiilor exercitate prin interimat;
• un plan etapizat de măsuri corective, cu responsabili, termene și indicatori obiectivi.

Ministerul Sănătății va urmări implementarea măsurilor corective. Scopul evaluării este ca problemele identificate să fie remediate sistemic și verificabil, iar investițiile, resursele profesionale și capacitatea spitalului să se transforme în servicii mai sigure, mai predictibile și mai bine organizate pentru pacienți.

Sinteza raportului de evaluare a activității Spitalului Clinic Bălți

Evaluarea activității administrative și clinice pentru perioada 2025–2026

Raportul descrie o instituție cu resurse profesionale și tehnice importante, dar cu deficiențe sistemice de guvernanță, control intern, infrastructură, standardizare clinică și management al calității. În unele domenii, problemele identificate au relevanță directă pentru siguranța pacientului și pentru capacitatea spitalului de a se pregăti pentru evaluare și acreditare conform standardelor actuale.

1. Imaginea generală

Comisia Ministerului Sănătății a evaluat activitatea administrativă și clinică a Spitalului Clinic Bălți pentru anii 2025–2026. Evaluarea a inclus achizițiile, infrastructura, resursele umane, activitatea clinică, siguranța pacientului și managementul calității.

Spitalul are un număr important de specialități, medici cu experiență, inclusiv specialiști cu pregătire avansată, precum și o bază tehnico-materială relativ bună. Comisia constată însă că aceste resurse nu pot substitui lipsa unui sistem instituțional funcțional, standardizat și monitorizabil.

Problema centrală identificată este una de sistem: în mai multe domenii procesele nu sunt suficient standardizate, responsabilitățile nu sunt întotdeauna clare, iar mecanismele de monitorizare și control fie nu funcționează, fie nu sunt documentate suficient.

2. Achizițiile publice: risc semnificativ de fragmentare și control intern insuficient

Planul de achiziții pentru anul 2025 cuprinde 117 poziții, dintre care 67 – aproximativ 57,3% – sunt achiziții de valoare mică. În anul 2026, din 118 poziții, 72 – aproximativ 61% – sunt planificate ca achiziții de valoare mică.

În cazul lucrărilor, Comisia constată că modalitatea de planificare prezintă un risc semnificativ privind divizarea necesităților și aplicarea unor proceduri de achiziție corespunzătoare unor valori inferioare valorii cumulate a necesității reale. Un risc similar este identificat în cazul mentenanței unor dispozitive medicale, unde servicii previzibile pentru aceleași echipamente au fost contractate succesiv prin proceduri distincte și contractări directe.

Aceasta este o constatare de risc, nu o concluzie de fraudă. Raportul nu substituie competențele organelor de control sau de urmărire penală. Totuși, modul de planificare și fragmentarea unor servicii similare necesită corectare și, după caz, verificări suplimentare.

O deficiență majoră de control intern este faptul că instituția nu a întocmit rapoartele semestriale și anuale privind executarea Planului de achiziții și nici rapoartele privind executarea contractelor. În lipsa acestora, nu există o imagine consolidată și verificabilă asupra contractelor executate, întârzierilor, neexecutărilor, reclamațiilor, sancțiunilor și recepției bunurilor, lucrărilor sau serviciilor.

Pentru anul 2026, unicul plan anual de achiziții a fost aprobat la 9 iunie 2026. Raportul solicită clarificarea modului în care au fost inițiate procedurile anterior acestei date, în condițiile în care acestea nu se regăseau într-un plan provizoriu.

Recomandări

• identificarea și cumularea tuturor necesităților similare, omogene și previzibile pentru aceeași perioadă;
• planificarea lucrărilor pentru întregul obiect de construcție sau, unde este justificat, pe loturi clar definite;
• întocmirea și aprobarea rapoartelor semestriale și anuale privind executarea Planului de achiziții;
• inițierea achizițiilor numai după includerea acestora în Planul provizoriu sau anual;
• elaborarea unui Plan provizoriu atunci când este necesară inițierea procedurilor înainte de aprobarea bugetului;
• întocmirea, aprobarea și publicarea rapoartelor privind executarea contractelor;
• utilizarea rapoartelor pentru identificarea întârzierilor, neexecutărilor și măsurilor corective.

3. Infrastructura: investiții realizate, dar probleme de funcționalitate și siguranță rămase nerezolvate

Responsabilitățile între serviciile care administrează infrastructura, patrimoniul, gospodăria și serviciul tehnic nu sunt suficient delimitate. Personalul nu știe întotdeauna cui trebuie să raporteze o problemă, iar unele solicitări sunt redirecționate între structuri fără asumarea clară a responsabilității pentru soluționare.

Au fost identificate probleme privind circulația automobilelor prin zone traversate de pacienți, starea unor ferestre și posibilitatea ventilării naturale, precum și deficiențe ale unor lucrări executate în sălile de operație – inclusiv infiltrații și necesitatea reevaluării soluțiilor tehnice aplicate.

În secția de anestezie și terapie intensivă, renovată în 2023, unele uși și senzori nu funcționează corespunzător, finisajele prezintă deteriorări, iar sistemul de apel pacient–personal medical este nefuncțional. Comisiei nu i-a fost prezentată o solicitare către antreprenor pentru înlăturarea neajunsurilor.

Sterilizarea: investiție fără rezultat funcțional

Pentru renovarea spațiilor destinate sterilizării au fost efectuate lucrări în valoare de aproximativ 3,3 milioane de lei. Cu toate acestea, serviciul nu este funcțional conform destinației, deoarece documentația de proiect nu a cuprins corespunzător alimentarea cu energie electrică și instalațiile necesare.

Echipamentul de sterilizare, în valoare de aproximativ 2,6 milioane de lei, nu poate fi instalat și pus în funcțiune și era depozitat pe coridor la momentul evaluării. Situația arată o problemă de coordonare a investiției de la proiectare până la punerea efectivă în exploatare.

Securitatea la incendiu

Aceasta este una dintre constatările care necesită intervenție prioritară. Au fost identificați hidranți interiori cu robinete vechi, fără robinete sau fără furtunuri. Nu au fost prezentate acte de verificare a hidranților. În mai multe zone lipsesc stingătoare, iar în cele cinci etaje examinate ale blocului pediatric au fost identificate doar șase stingătoare.

Raportul constată, de asemenea, dotarea doar parțială cu instalație automată de semnalizare și înștiințare, lipsa deservirii tehnice corespunzătoare și lipsa verificării capacității rețelelor interioare și surselor exterioare de apă pentru stingerea incendiilor.

În interiorul instituției funcționează un spațiu de cult în apropierea căilor de acces și evacuare, în care sunt utilizate lumânări cu flacără deschisă. Raportul recomandă relocarea acestuia în afara clădirii pentru eliminarea riscurilor suplimentare de incendiu.

Recomandări

• analiză funcțională și delimitarea expresă a atribuțiilor fiecărei subdiviziuni care gestionează infrastructura;
• restricționarea și reorganizarea circulației auto în zonele traversate de pacienți;
• restabilirea și verificarea rețelelor de hidranți interiori și a surselor de apă pentru stingerea incendiilor;
• dotarea corespunzătoare cu furtunuri și stingătoare și verificarea periodică documentată;
• asigurarea deservirii tehnice a instalațiilor automate de stingere, semnalizare și înștiințare;
• relocarea spațiului de cult în afara clădirii instituției;
• instituirea unui sistem riguros de evidență, mentenanță și responsabilitate pentru dispozitivele medicale.

4. Resursele umane: interimate de durată, documentare incompletă și proceduri insuficient actualizate

Regulamentul intern nu reflectă suficient specificul activității unui spital care lucrează în ture și trebuie să asigure continuitatea serviciilor. Regulamentul subdiviziunii de resurse umane conține denumiri și prevederi depășite, iar între organigramă și statele de personal există neconcordanțe.

Peste 13 subdiviziuni cu profil medical sunt conduse de șefi interimari, iar majoritatea interimatelor datează din anii 2023–2024. Menținerea îndelungată a funcțiilor de conducere în interimat creează riscuri pentru stabilitatea managerială, responsabilitatea pentru rezultate și transparența ocupării funcțiilor.

Au fost identificate dosare personale incomplete, uneori fără documente esențiale privind raportul de muncă. Pentru activitatea prin cumul, în anumite cazuri nu au putut fi prezentate contracte individuale de muncă distincte. Pentru documentarea concediilor sunt utilizate formulare tipizate din anul 1997, fără adaptare completă la cadrul actual.

Subdiviziunea de resurse umane nu dispunea de un plan de activitate aprobat pentru anul 2026 și nu a prezentat Registrul procedurilor sau proceduri operaționale documentate. În plus, 39,1% dintre medicii cu o vechime de cel puțin cinci ani nu dețin categorie de calificare, indicator care pune sub semnul întrebării eficiența mecanismului de dezvoltare profesională.

Recomandări

• revizuirea Regulamentului intern și a Regulamentului subdiviziunii de resurse umane;
• armonizarea organigramei, statelor de personal, regulamentelor subdiviziunilor și fișelor de post;
• inventarierea tuturor funcțiilor ocupate prin interimat și, după caz, inițierea procedurilor de ocupare a funcțiilor vacante;
• inventarierea și completarea dosarelor personale;
• verificarea tuturor cazurilor de muncă prin cumul și a existenței contractelor distincte;
• actualizarea modelului de ordin pentru concedii și a procedurii de evaluare a performanței;
• analiza individualizată a personalului cu vechime de cel puțin cinci ani fără categorie de calificare și introducerea unor indicatori cuantificabili de dezvoltare profesională;
• elaborarea planului anual de activitate și instituirea Registrului procedurilor pentru procesele de resurse umane.

5. Activitatea clinică: dependență excesivă de practica individuală și standardizare insuficientă

Raportul nu pune la îndoială existența competenței profesionale individuale. Dimpotrivă, constată existența unor medici cu experiență. Problema este că numeroase activități depind într-o măsură prea mare de experiența, practicile și obiceiurile individuale ale personalului medical.

Protocoalele clinice naționale nu sunt suficient transpuse în algoritmi instituționali. În consecință, conduita pacientului poate varia în funcție de medicul sau echipa care gestionează cazul, iar traseul de la internare până la externare nu este susținut peste tot de procese formalizate, aprobate și monitorizate.

Documentarea diagnosticului și tratamentului

În fișele analizate selectiv, tratamentul și modificările conduitei terapeutice nu sunt întotdeauna suficient argumentate prin raportare la diagnostic, investigații, evoluția pacientului, protocoalele aplicabile și obiectivele tratamentului. Unele decizii sunt documentate superficial și laconic, ceea ce reduce trasabilitatea raționamentului clinic.

Monitorizarea pacientului și deteriorarea clinică

Nu există un sistem instituțional unic și standardizat de monitorizare dinamică a pacientului. Înregistrările zilnice sunt predominant manuscrise, frecvent laconice și diferă considerabil de la un medic la altul. Nu sunt utilizate uniform criterii pentru identificarea precoce a deteriorării clinice.

Consulturi și transferuri

Procesul de solicitare și documentare a consulturilor interdisciplinare nu este suficient standardizat. Lipsesc criterii suficient de clare privind momentul și urgența consultului, responsabilitatea consultantului și integrarea recomandărilor într-un plan comun. Criteriile de transfer intraspitalicesc și interspitalicesc, inclusiv internarea și externarea din terapia intensivă, nu sunt suficient formalizate.

Complicații și evenimente nefavorabile

Comisia nu a identificat o procedură funcțională și aplicată uniform pentru raportarea și analiza complicațiilor și nici un registru instituțional complet al complicațiilor și evenimentelor clinice nefavorabile. Au fost observate situații în care evaluarea complicațiilor și luarea deciziilor medicale au fost întârziate. Fără un asemenea sistem, instituția are o capacitate redusă de a identifica evenimente repetitive, cauze sistemice și factori de risc evitabili.

Utilizarea antimicrobienelor

În unele cazuri nu a putut fi identificată o argumentare suficientă privind indicația, alegerea preparatului, durata, modificarea schemei, escaladarea/dezescaladarea și reevaluarea oportunității continuării tratamentului antimicrobian. Raportul constată că un program instituțional funcțional de utilizare rațională a antimicrobienelor nu este integrat consecvent în practica clinică.

Documentarea drg și echipamentele

Au fost constatate deficiențe privind documentarea diagnosticelor, complicațiilor și procedurilor în raport cu cerințele sistemului DRG. O parte dintre medicii intervievați nu demonstrează o cunoaștere suficientă a principiilor DRG. În paralel, deși spitalul dispune de echipamente performante, raportul identifică deficiențe privind exploatarea, întreținerea, păstrarea și documentarea competențelor personalului care utilizează echipamente complexe.

6. Controlul infecțiilor și circuitele funcționale: risc direct pentru pacient și personal

Comisia a observat abateri repetate privind regimul sanitar-igienic, inclusiv igiena mâinilor, prelucrarea suprafețelor, organizarea spațiilor și managementul deșeurilor medicale. Raportul califică aceste aspecte drept un risc direct pentru siguranța pacientului și a personalului medical.

În zona blocului operator au fost identificate probleme importante privind controlul accesului și respectarea circuitelor. Accesul este insuficient restricționat. Într-un vestiar amplasat pe traseul către blocul operator și ATI au fost observate mobilier tapițat, dificil de curățat și dezinfectat, precum și consum de alimente.

Controlul accesului în instituție este, în general, insuficient, cu fluxuri importante de rude, vizitatori și persoane terțe fără delimitarea suficient de riguroasă a zonelor publice și a zonelor clinice cu acces restricționat.

Recomandări

• reevaluarea imediată a regimului sanitar-igienic, igienei mâinilor, managementului deșeurilor și circuitelor funcționale;
• reorganizarea controlului accesului în blocul operator, ATI și alte zone restricționate;
• remedierea condițiilor din vestiarul situat pe traseul de acces către blocul operator și ATI;
• audit și instruire repetată pentru procesele cu risc epidemiologic major;
• reorganizarea accesului în instituție prin delimitarea clară a zonelor și fluxurilor persoanelor din exterior.

7. Laboratorul externalizat: timpii de răspuns și integrarea în procesele clinice trebuie verificate

Serviciile de laborator sunt externalizate, iar prestatorul privat este amplasat în incinta spitalului și deservește și alte instituții. Acest fapt generează fluxuri suplimentare de persoane și probe biologice, care nu sunt suficient delimitate de activitatea clinică curentă. Personalul a semnalat situații de întârziere în obținerea rezultatelor analizelor.

Pentru o instituție care gestionează urgențe și pacienți critici, timpul de răspuns al laboratorului este un indicator de calitate și siguranță, nu doar unul administrativ.

Recomandări

• reevaluarea contractului și a indicatorilor de performanță ai serviciului de laborator, în special a timpilor de răspuns pentru investigațiile urgente;
• evaluarea mecanismului de prioritizare a analizelor urgente;
• reorganizarea circuitului probelor biologice și accesului personalului extern;
• clarificarea responsabilităților prestatorului în situații critice și verificarea respectării obligațiilor contractuale.

8. Managementul calității: una dintre vulnerabilitățile centrale ale spitalului

Comisia califică funcționarea insuficientă a sistemului instituțional de management al calității drept una dintre cele mai importante constatări ale vizitei. Problemele identificate în UPU, secțiile clinice, ATI, blocul operator, documentarea medicală, utilizarea antimicrobienelor, managementul complicațiilor, igienă și circuite au un element comun: lipsa standardizării și a monitorizării sistematice.

Nu sunt suficient integrate procedurile operaționale standardizate, indicatorii de calitate, auditul clinic, auditul documentației, raportarea incidentelor, registrele funcționale ale complicațiilor, analiza cauzelor, planurile de măsuri corective și monitorizarea eficienței măsurilor implementate.

Raportul subliniază expres că deficitul de personal poate influența activitatea, dar nu explică lipsa standardizării proceselor. În condițiile deficitului, standardizarea devine chiar mai importantă pentru reducerea variabilității și a riscului de eroare.

Recomandări

• activizarea reală și urgentă a structurii responsabile de managementul calității și siguranței pacientului;
• elaborarea unui plan instituțional de măsuri corective, cu responsabili și termene concrete;
• inventarierea proceselor clinice esențiale, de la internare până la externare;
• elaborarea și implementarea procedurilor operaționale standardizate pentru procesele cu risc major;
• instituționalizarea protocoalelor clinice naționale în algoritmi de lucru ai spitalului;
• implementarea unui registru al complicațiilor, incidentelor și evenimentelor clinice nefavorabile;
• organizarea periodică a analizei deceselor, complicațiilor majore, transferurilor neplanificate în ATI, reintervențiilor și reinternărilor;
• instituirea auditului clinic și auditului periodic al fișelor medicale.

9. Digitalizarea: documentarea manuscrisă limitează controlul și managementul bazat pe date

Documentarea predominant manuscrisă limitează monitorizarea operativă a activității clinice. Raportul recomandă dezvoltarea etapizată a unui sistem informațional care să integreze internarea, diagnosticul, investigațiile, prescripțiile, monitorizarea pacientului, consulturile, administrarea medicamentelor, procedurile, transferurile, complicațiile și externarea.

Digitalizarea trebuie folosită nu doar pentru înlocuirea hârtiei, ci și pentru standardizarea documentării, introducerea câmpurilor obligatorii, reducerea omisiunilor și generarea automată a indicatorilor de calitate și performanță.

Recomandări

• elaborarea unui plan etapizat de digitalizare a proceselor clinice;
• prioritizarea fișei electronice de observație și a prescripției electronice;
• digitalizarea monitorizării, consulturilor, complicațiilor și transferurilor;
• instrumente electronice pentru monitorizarea indicatorilor de performanță și identificarea abaterilor.

10. Concluzia comisiei și prioritățile imediate

Raportul concluzionează că Spitalul Clinic Bălți are potențialul profesional și tehnic necesar, însă modul de organizare actual prezintă deficiențe sistemice care trebuie remediate. Planificarea achizițiilor prezintă un risc semnificativ de fragmentare, neîntocmirea rapoartelor de monitorizare reprezintă o deficiență a controlului intern, procesele clinice sunt insuficient standardizate, iar numeroase activități depind prea mult de practicile individuale ale personalului.

Concluzia cea mai importantă pentru următoarea etapă este formulată explicit de comisie: în condițiile deficiențelor sistemice constatate și în absența remedierii acestora, pregătirea instituției pentru un proces de evaluare și acreditare conform standardelor actuale este semnificativ afectată.

Priorități de intervenție

• 1. Siguranța pacientului: Securitate la incendiu, controlul infecțiilor, circuite, acces, pacient critic și transferuri. Rezultat urmărit: riscuri imediate controlate și procese sigure.
• 2. Procese clinice: Reducerea variabilității prin protocoale instituționalizate, documentare uniformă și algoritmi comuni, monitorizabili.
• 3. Calitate și incidente: Instituirea unui sistem funcțional de raportare, analiză, audit și corecție pentru complicații, incidente și evenimente nefavorabile.
• 4. Achiziții și contracte: Planificare cumulativă a necesităților, trasabilitate și control intern asupra executării contractelor.
• 5. Infrastructură și echipamente: Punerea efectivă în funcțiune a investițiilor, mentenanță documentată și responsabilități clare.
• 6. Resurse umane: Reducerea interimatelor de durată, dosare complete și procese de personal conforme și verificabile.
• 7. Digitalizare: Trecerea de la documentarea predominant manuscrisă la instrumente care permit monitorizare, trasabilitate și management bazat pe date.

Recomandarea de management este ca toate măsurile să fie reunite într-un singur plan etapizat de corecție, aprobat de administrația spitalului, cu responsabil nominal, termen și indicator obiectiv pentru fiecare acțiune. Ministerul trebuie să poată verifica nu doar dacă a fost emis un ordin sau elaborată o procedură, ci dacă problema a fost efectiv eliminată și rezultatul este funcțional.