Consorțiul Turboenergy Power & MASS contestă licitația pentru stația de epurare din Soroca: Diferențe suspecte de punctaj tehnic

Consorțiul format din Turboenergy Power (Republica Moldova) și MASS (Turcia) a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, despre situația gravă legată de procedura de atribuire a contractului pentru proiectarea și construcția stației de epurare a apelor uzate și a infrastructurii de canalizare din municipiul Soroca.

Managerul de program și inginerul Grigore Tentiuc declară că, consorțiul a participat la licitație, declarând că a fost depusă o ofertă realistă, verificabilă și bazată pe parametri tehnici care pot fi atinși în practică.

„După comunicarea rezultatelor, am constatat însă o diferență foarte mare între punctajul tehnic acordat ofertantului desemnat câștigător și punctajul acordat celorlalți participanți. Ofertantul desemnat câștigător a obținut 98,99 puncte din 100 la partea tehnică, în timp ce consorțiul nostru, clasat pe locul doi, a obținut 33,15 puncte”, menționează Grigore Tentiuc.

Emil Melinte, inginer și consultant în tehnologii de epurare, punctează că diferența ridică întrebări, odată ce toți participanții au elaborat ofertele în baza aceluiași caiet de sarcini, pentru același proiect și în aceleași condiții.

„Problema principală nu este doar diferența de punctaj. Potrivit calculelor noastre tehnice, unele valori de consum energetic declarate de ofertantul desemnat câștigător și acceptate de Comisia de Evaluare par imposibil de atins în condiții reale de exploatare. În această licitație, punctajul tehnic se calculează în baza consumului de energie declarat: cine declara un consum mai mic primea un punctaj mai mare.

Ofertantul desemnat câștigător a obținut aproape punctajul maxim, iar acest rezultat s-a bazat, în mare parte, pe consumuri energetice foarte mici declarate în ofertă. Potrivit calculelor noastre, unele dintre aceste valori sunt imposibil de atins în condiții reale de funcționare a unei stații de epurare. Noi cerem să se verifice dacă punctajul a fost acordat pentru performanțe tehnice reale sau pentru niște cifre care arată bine pe hârtie, dar nu pot fi confirmate în practică”, a declarat Emil Melinte.

Avocata Cristina Smolevschi, declară că oferta desemnată câștigătoare este cu peste 700.000 de euro – echivalentul a 14 000 000 lei – mai scumpă:

„Această diferență înseamnă aproximativ 14 milioane de lei. În condițiile în care proiectul este finanțat printr-un credit extern care va fi rambursat de stat, această diferență trebuie justificată prin avantaje reale, nu prin parametri care nu pot fi verificați sau confirmați în practică”.

Consorțiul a identificat problemele înainte de atribuirea contractului.

„La 30 aprilie 2026, am notificat oficial Comisia de Evaluare și ONDRL, solicitând verificarea fezabilității tehnice a valorilor declarate. Cu toate acestea, prin răspunsul din 21 mai 2026, ONDRL a refuzat o verificare tehnică reală și a invocat caracterul obligatoriu al declarației ofertantului.

Cu respect față de instituții, considerăm că într-un proiect de asemenea importanță nu este suficient să se spună: „ofertantul a declarat, deci acceptăm”. Când este vorba despre bani publici, despre credit extern, despre mediu și despre sănătatea oamenilor, datele decisive trebuie verificate”, spune avocata.

Un alt aspect relevant ține de integritatea procedurii.

„În materialele pe care le-am examinat, există informații potrivit cărora o entitate cu denumiri anterioare ce includ ALKE INSAAT a fost menționată în Raportul Anual 2019 al Sistemului de Sancțiuni al Grupului Băncii Mondiale și a fost sancționată pentru practici frauduloase. Nu afirmăm astăzi că această informație demonstrează automat existența unei încălcări în actuala procedură. Nu afirmăm nici că există în mod cert identitate juridică sau economică între acea entitate și ofertantul desemnat câștigător. Dar afirmăm că, o asemenea informație trebuia să fie tratată ca un semnal serios de risc și trebuia să determine Comisia de Evaluare să manifeste o vigilență sporită, să verifice eventuale legături, afilieri, continuități corporative, beneficiari efectivi sau alte circumstanțe relevante.

Atunci când un proiect este finanțat de Banca Mondială, iar o informație privind o sancțiune anterioară în sistemul Băncii Mondiale apare în raport cu o denumire apropiată sau istoric asociată, autoritatea contractantă trebuie să fie de două ori mai atentă. Din păcate, noi nu am văzut o asemenea vigilență”, declară avocata Cristina Smolevschi.

Din motivele invocate, consorțiul a sesizat Parlamentul Republicii Moldova, comisiile parlamentare competente, Guvernul Republicii Moldova, Curtea de Conturi, Consiliul Național de Securitate și Procuratura Anticorupție.

„Până în prezent, potrivit informațiilor pe care le avem, am primit o reacție instituțională doar din partea Președintei Republicii Moldova, care prezidează Consiliul Național de Securitate. Salutăm această reacție și considerăm că ea confirmă importanța publică a subiectului. O reacție avem și din partea Ministerului Finanțelor.

În același timp, ne îngrijorează lipsa unei reacții clare și rapide din partea altor autorități. Acest proiect nu poate fi tratat cu indiferență. Orice întârziere poate face mai dificilă prevenirea unor consecințe financiare, tehnice și de reputație”, declară Cristina Smolevschi.

În acest sens, consorțiul solicită constituirea unei comisii de experți independenți care să examineze:

· fezabilitatea parametrilor tehnici declarați;

· modul în care consumurile energetice au influențat punctajul final;

· justificarea acceptării unei oferte mai scumpe;

· riscurile pentru bugetul public;

· riscurile pentru funcționarea viitoarei stații;

· respectarea standardelor de integritate, transparență și concurență loială.