AGE: Au fost extrase seturi de date aferente la circa 750 mii de IDNP-uri
Investigațiile preliminare privind atacul cibernetic anunțat pe 24 octombrie asupra sistemelor informaționale guvernamentale arată că, în perioada 19 – 23 octombrie, au fost interpelate aproximativ un milion de IDNP-uri, pentru a încerca extragerea neautorizată a seturilor de date cu caracter personal. Potrivit estimărilor preliminare, au fost extrase seturi de date aferente la circa 750.000 de IDNP-uri.
După identificarea incidentului, Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a dispus verificarea a 82 de servicii digitale și a suspendat temporar serviciile expuse riscului, precum și o serie de sisteme informaționale. Intervenția a izolat atacul și a împiedicat compromiterea ulterioară.
𝐂𝐫𝐨𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐜𝐢𝐩𝐚𝐥𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐦𝐚̆𝐬𝐮𝐫𝐢:
23 octombrie, ora 11:30 – extragerea neautorizată a datelor a fost stopată;
23 octombrie – 82 de servicii publice și peste 30 de sisteme informaționale și panouri de administrare au fost deconectate preventiv. Instituțiile responsabile au fost informate și au primit recomandări tehnice pentru remedierea vulnerabilităților;
25 octombrie, în jurul orei 02:00 – specialiștii au identificat și blocat o nouă tentativă de accesare forțată a mai multor servicii publice guvernamentale;
27 octombrie, în jurul orei 07:00 – au fost înregistrate noi tentative de extragere a datelor, fără succes.
Majoritatea serviciilor afectate au fost deja remediate. Toate serviciile publice digitale vor fi repuse în funcțiune imediat ce măsurile de securizare ale acestora sunt reconfirmate.
𝐂𝐞 𝐝𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐞𝐱𝐭𝐫𝐚𝐬𝐞:
Potrivit estimărilor preliminare, au fost extrase neautorizat seturi de date aferente circa 750.000 de IDNP-uri. Informațiile vizate includ date de identificare (nume, prenume, data și locul nașterii), date despre membri ai familiei de gradul 1, statutul de asigurat, medic de familie, prestații sociale, pensii, dizabilitate, permisul de conducere, fotografie, vehicule și companii deținute sau administrate, precum și informații financiare, inclusiv IBAN, datorii fiscale și istoric plăți MPay.
𝐈𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭: Nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Riscul principal este folosirea datelor în tentative de fraudă și manipulare online, de aceea vigilența cetățenilor este esențială.
Amploarea exactă a incidentului face obiectul unui audit amplu și al investigațiilor desfășurate de ASC, STISC, SIS și AGE.
𝐂𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐬̦𝐭𝐢𝐞 𝐜𝐞𝐭𝐚̆𝐭̦𝐞𝐧𝐢𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐧𝐭̦𝐚 𝐛𝐚𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐚 𝐛𝐮𝐧𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫:
Nu au fost afectate informațiile cu privire la cardurile bancare. Plățile cu cardul prin MPay și EVO sunt procesate prin sistemele securizate ale băncilor, iar platforma guvernamentală nu stochează aceste informații sensibile.
De asemenea, simpla cunoaștere a unui IBAN nu permite accesarea contului bancar sau efectuarea de transferuri neautorizate. IBAN-ul este folosit în mod obișnuit pentru încasări și transferuri, inclusiv donații.
Investigațiile nu au identificat modificări neautorizate ale datelor din registrele de stat. Accesarea informațiilor despre un bun imobil sau o companie nu echivalează cu transferul dreptului de proprietate.
𝐂𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐚𝐜𝐚̆ 𝐜𝐞𝐭𝐚̆𝐭̦𝐞𝐧𝐢𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚 𝐬𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐣𝐚:
Autoritățile vor informa persoanele afectate și vor comunica public despre rezultatele investigației, măsurile de protecție și restabilirea serviciilor.
Datele extrase pot fi folosite de persoane rău intenționate care se prezintă drept reprezentanți ai băncilor sau ai instituțiilor publice și solicită bani, parole, coduri de autentificare ori confirmarea unor operațiuni. De aceea, autoritățile îndeamnă cetățenii:
să fie vigilenți la apeluri, SMS-uri și e-mailuri suspecte;
să nu comunice parole sau coduri de autentificare;
să nu acceseze linkuri nesolicitate și să nu autorizeze plăți la solicitarea unor persoane necunoscute;
să verifice orice solicitare neobișnuită contactând direct instituția sau banca, prin canalele oficiale;
să contacteze imediat prestatorul serviciului dacă observă tranzacții sau operațiuni pe care nu le recunosc;
să nu reacționeze la mesaje sau apeluri alarmiste care invocă membri ai familiei, fără a verifica informațiile;
să verifice direct cu persoana respectivă, pe numărul cunoscut, dacă cineva apropiat pretinde că are un număr sau un cont nou.
𝐂𝐞 𝐦𝐚̆𝐬𝐮𝐫𝐢 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐥𝐮𝐚𝐭𝐞:
După identificarea atacului, autoritățile au blocat principalele căi de acces neautorizat și au suspendat preventiv serviciile expuse. Au fost verificate 82 de servicii digitale, iar alte sisteme integrate au fost supuse unor controale suplimentare de securitate.
Echipele AGE, STISC și ASC, împreună cu SIS și celelalte instituții competente, lucrează coordonat pentru remedierea vulnerabilităților, verificarea amplorii incidentului și prevenirea unor noi atacuri. Au fost identificate și blocate tentative ulterioare de acces neautorizat.
Serviciile publice sunt restabilite treptat, după remediere și testare. În paralel, este în desfășurare o evaluare mai amplă a securității sistemelor guvernamentale, pentru identificarea și remedierea vulnerabilităților structurale.
𝐂𝐮𝐦 𝐬-𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬 𝐚𝐭𝐚𝐜𝐮𝐥. 𝐄𝐱𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐞 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐢𝐜𝐚̆
Atacatorii au exploatat vulnerabilități ale unor servicii accesibile fără autentificare, apoi au folosit datele obținute pentru extrageri suplimentare. Atacurile inițiale au vizat un serviciu electronic care jurnaliza incorect temeiul prelucrării datelor – din acest motiv cetățenii au observat în istoricul accesării datelor din aplicația EVO, prelucrarea datelor pentru prestarea serviciului de Solicitare documente de stare civilă sau perfectarea permisului de conducere.
Agenția pentru Securitate Cibernetică, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, precum și Centrul pentru Combaterea Crimelor Cibernetice din cadrul Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției au fost sesizate și colaborează pentru investigarea sursei atacului și a amplorii incidentului. Sistemele și serviciile actualizate sunt retestate împreună cu Agenția pentru Securitate Cibernetică.
Autoritățile recomandă vigilență maximă în interacțiunea cu serviciile prestate de instituțiile statului. Totodată, statul colaborează cu băncile, operatorii de telecomunicații și alți actori din mediul privat pentru a emite alerte suplimentare și a consolida mecanismele de protecție și informare a cetățenilor.
Atacurile cibernetice reprezintă o provocare tot mai mare pentru instituțiile publice din întreaga lume. Dezvoltarea inteligenței artificiale permite automatizarea tot mai avansată a atacurilor și identificarea mai rapidă a vulnerabilităților. Potrivit celui mai recent raport al Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) din 22 septembrie 2026, în perioada de raportare au fost analizate peste 8.200 de incidente cibernetice în UE, dintre care circa 2.600 au vizat administrația publică, cel mai atacat sector. Aceste evoluții ne obligă să investim continuu în securitatea sistemelor publice și să consolidăm capacitatea de prevenire și reacție.











