Promo-LEX, despre alegerile din Găgăuzia: Procesul electoral a evidențiat vulnerabilități care au afectat transparența și egalitatea șanselor

Promo-LEX, despre alegerile din Găgăuzia: Procesul electoral a evidențiat vulnerabilități care au afectat transparența și egalitatea șanselor

Misiunea de observare a alegerilor Promo-LEX a prezentat constatările și concluziile privind alegerile regionale din UTA Găgăuzia din 15 noiembrie 2026.

  1. Introducere și context general

Alegerile regionale din 15 noiembrie 2026 reprezintă primul exercițiu de acest tip organizat integral în baza Codului electoral al Republicii Moldova. Scrutinele s-au desfășurat pe fundalul unei crize instituționale prelungite, marcată de expirarea încă din noiembrie 2025 a mandatului Adunării Populare a Găgăuziei, precum și de condamnarea definitivă a fostului Guvernator Evghenia Guțul pentru finanțare ilegală a campaniei electorale[1].

Relațiile dintre autoritățile centrale și cele ale autonomiei în perioada preelectorală au fost tensionate. Astfel, alegerile din 15 noiembrie 2026 reprezintă un moment important pentru restabilirea funcționalității instituțiilor reprezentative și executive ale autonomiei.

  1. Cadrul legal și administrarea alegerilor

Cadrul normativ al alegerilor din UTA Găgăuzia a fost reconfigurat substanțial prin integrarea autonomiei în sistemul electoral național și eliminarea cadrului electoral paralel, ceea ce reprezintă un pas important spre consolidarea coerenței legislative și aplicarea uniformă a normelor electorale[2]. Totuși, aplicarea noii arhitecturi instituționale a evidențiat necesitatea continuării armonizării legislației privind statutul special al Găgăuziei cu Codul electoral, în special pentru clarificarea delimitării atribuțiilor și responsabilităților autorităților implicate și evitarea interpretărilor divergente.

CEC a asigurat supravegherea generală a procesului electoral, în timp ce administrarea nemijlocită a alegerilor a revenit CECG, asistat de structurile electorale de circumscripție și de secție[3]. Pentru prima dată, listele electorale au fost generate în baza Registrului de Stat al Alegătorilor. Totodată, distribuția alegătorilor între circumscripțiile uninominale a evidențiat diferențe semnificative de reprezentare[4].

  1. Desemnarea și înregistrarea concurenților electorali

Procesul de înregistrare a concurenților a oferit o competiție diversificată, dar a evidențiat diferențe de regim juridic și de dinamică între cele două scrutine[5]. Deși o parte dintre partidele politice înregistrate la nivel național au întrunit condițiile legale de participare, doar un număr redus a desemnat candidați. Numărul candidaților a crescut față de alegerile precedente.

Pentru funcția de Guvernator (Bașcan) au fost înregistrați atât candidați desemnați de partide, cât și candidați independenți. Verificarea condițiilor speciale de eligibilitate și a listelor de subscripție s-a desfășurat în conformitate cu cadrul legal, inclusiv în ceea ce privește cerința cunoașterii limbilor găgăuză și română.

La alegerile pentru Adunarea Populară, competiția a fost dominată de candidații independenți, iar numărul acestora a crescut față de scrutinul precedent. Nivelul concurenței a variat considerabil între circumscripții, de la competiții cu șapte candidați la situații cu unul singur. Reprezentarea femeilor în rândul candidaților a rămas redusă.

  1. Desfășurarea campaniei electorale

Campania electorală s-a desfășurat preponderent prin întâlniri directe cu alegătorii și distribuirea materialelor informative, activitățile fiind replicate pe larg și în mediul online[6]. În contextul campaniei electorale, desfășurarea concomitentă a celor două scrutine a intensificat activitățile electorale.

Misiunea de observare Promo-LEX a constatat mai multe practici problematice, care au afectat transparența campaniei și egalitatea șanselor concurenților electorali:

  • utilizarea potențial abuzivă a resurselor administrative, inclusiv prin întâlniri cu angajații din sectorul bugetar în timpul programului de muncă și atribuirea meritelor pentru proiecte realizate din bani publici;
  • promovarea și denigrarea concurenților prin intermediul unor actori terți și al unor conturi din mediul online;
  • nereguli privind identificarea și distribuirea publicității electorale;
  • implicarea unor organizații necomerciale în activități de promovare electorală.
  1. Implicarea părților terțe și comportamentul inautentic coordonat

Absența unei reglementări exprese a părților terțe în legislația electorală a favorizat campanii paralele opace și eludarea regulilor de finanțare[7]. Părțile terțe neasociate oficial au urmărit decredibilizarea candidaților la funcția de Bașcan și promovarea neîncrederii în procesul de vot. Părțile terțe asociate concurenților au difuzat publicitate sponsorizată nedeclarată, inclusiv cu fonduri externe, afectând egalitatea de șanse a competitorilor.

Comportamentul inautentic coordonat s-a manifestat prin rețele de conturi anonime pentru promovarea sau denigrarea concertată a concurenților. Totodată, rețele de conturi anonime au amplificat narative de contestare a scrutinului, chemări la boicot, teza falsă a „lichidării autonomiei” și acuzații de fraudare a scrutinului. Acțiunile au urmărit antagonizarea artificială a autorităților centrale cu cele locale și erodarea încrederii în legitimitatea alegerilor.

  1. Finanțarea campaniei și estimarea cheltuielilor neraportate

Cadrul legal privind finanțarea alegerilor a fost modificat cu puțin timp înainte de începerea perioadei electorale, inclusiv prin introducerea obligației de raportare financiară pentru perioada preelectorală, în corespundere cu o recomandare anterioară a Asociației Promo-LEX. În campania electorală, organele electorale au aplicat măsuri de atenționare și sancționare, preponderent pentru raportarea tardivă sau incompletă și utilizarea neconformă a conturilor „Fond electoral”.

La alegerile pentru funcția de Guvernator (Bașcan) toți concurenții au confirmat deschiderea contului „Fond electoral”, iar la alegerile pentru Adunarea Populară, contul a fost deschis de toate cele cinci partide politice și doar de o parte din candidați independenți. Veniturile și cheltuielile declarate au fost mai mari în campania pentru funcția de Guvernator (Bașcan) decât în cea pentru Adunarea Populară.

Monitorizarea Promo-LEX a identificat și cheltuieli estimate drept neraportate, în special pentru materiale promoționale și remunerarea voluntarilor și agitatorilor[8]. Ponderea acestora a fost mai mare în campania pentru funcția de Guvernator (Bașcan) decât în cea pentru Adunarea Populară, evidențiind în continuare dificultăți privind transparența și raportarea completă a cheltuielilor electorale.

  1. Contestații electorale și transparență

În perioada monitorizată, organele electorale au fost sesizate cu privire la presupuse încălcări ce țin de agitația electorală ilegală, utilizarea resurselor administrative și componența organelor electorale. Examinarea sesizărilor a evidențiat practici neuniforme, inclusiv în ceea ce privește examinarea pe fond a unor sesizări similare referitoare la candidați diferiți. Totodată, publicarea actelor și a contestațiilor pe paginile oficiale ale CECG și CECE I a rămas parțială și nesistematică, afectând transparența activității organelor electorale.

  1. Ziua alegerilor

Promo-LEX a monitorizat deschiderea, desfășurarea și numărarea rezultatelor votării în toate cele 67 de secții de votare constituite în UTA Găgăuzia, prin observatori statici și echipe mobile[9]. Organizarea alegerilor în ziua votării a fost apreciată preponderent bună sau foarte bună. Totuși, au fost constatate anumite vulnerabilități care au vizat: accesibilitatea secțiilor de votare, respectarea secretului și caracterului individual al votului, votarea în locul altor alegători, prezența persoanelor neautorizate în perimetrul secției de votare, posibile acțiuni de agitație electorală și deficiențe particulare în listele electorale. Votarea cu urna mobilă necesită o atenție sporită din partea autorităților electorale.

În total au fost constatate 127 de incidente. Cele mai multe au vizat votarea nejustificată în grup (30), încălcarea secretului votului (27) și prezența nejustificată a persoanelor neautorizate în secțiile de votare (24). La SV nr. 20 din Vulcănești[10], în urna de vot au fost găsite două foi albe cu ștampila „Votat”, fapt ce poate ridica suspiciuni privind un mecanism de control al votului, fără confirmarea practicii de „carusel electoral”.

Toate cele 67 de secții monitorizate au fost închise regulamentar. Numărarea voturilor a fost evaluată pozitiv în 60 de secții, principala deficiență fiind neprezentarea, de către un singur membru al BESV, a buletinelor de vot tuturor participanților la numărare, în 13 secții. Copiile proceselor-verbale au fost înmânate tuturor observatorilor.

Deși prezența la vot pentru funcția de Guvernator (Bașcan) a fost ușor mai redusă decât la scrutinele precedente, alegerile au fost validate, urmând să fie organizat turul al doilea. În cazul alegerilor pentru Adunarea Populară, scrutinul a fost validat în 34 din cele 35 de circumscripții: în 13 deputații au fost aleși din primul tur, în 21 va avea loc turul al doilea, iar într-o circumscripție se va organiza votarea repetată.

  1. Concluzii preliminare și recomandări

Alegerile regionale din 15 noiembrie 2026 au reprezentat un exercițiu electoral participativ și important pentru restabilirea funcționalității autorităților UTA Găgăuzia, desfășurat pentru prima dată integral în baza Codului electoral al Republicii Moldova.

În același timp, procesul electoral a evidențiat vulnerabilități care au afectat transparența și egalitatea șanselor: necesitatea armonizării cadrului normativ și clarificării competențelor autorităților centrale și regionale, utilizarea potențial abuzivă a resurselor administrative, implicarea părților terțe, comportamentul inautentic coordonat în mediul online și cheltuielile electorale neraportate.

Promo-LEX îndeamnă autoritățile să continue armonizarea legislației electorale cu statutul special al Găgăuziei, să clarifice delimitarea atribuțiilor instituționale și să consolideze mecanismele de transparență și control, inclusiv în ceea ce privește finanțarea campaniilor, activitatea părților terțe și comunicarea electorală online. Un raport final, care va include constatările și recomandările detaliate ale Misiunii de Observare, va fi publicat după finalizarea procesului electoral.

Share