Cristian Jardan, despre cele 8 luni la Ministerul Culturii: Dincolo de proiecte, rămân oamenii pe care i-am cunoscut

După 8 luni de muncă la Ministerul Culturii, la final de mandat, Cristian Jardan a prezentat un raport de activitate cu ce a reușit în principalele domenii pe care le gestionează Ministerul Culturii.

El a vorbit despre domeniul artelor și cu sprijinul acordat creatorilor, organizațiilor culturale și proiectelor desfășurate în țară și peste hotare.

„Menționez că, din prima zi de lucru, am fost deschis pentru cooperare și am primit zeci de oameni de cultură din Chișinău, dar și din raioane, iar de fiecare dată am încercat să găsim împreună soluții la orice problemă sau solicitare. Așadar:

1. A fost elaborată formula de calcul a metodologiei de finanțare a celor 16 instituții teatral-concertistice din Republica Moldova la care Ministerul Culturii este fondator, care va permite o alocare mai corectă a subvențiilor oferite în funcție de mai mulți indicatori de performanță, cum ar fi: numărul de spectacole prezentate, premiere, grad de ocupare a sălii etc.

2. Prin Fondul Național al Culturii, au fost susținute 126 de proiecte, iar alte 78 au primit finanțare prin Programul Național „Acces la Cultură”. Separat, Ministerul Culturii a contribuit financiar la organizarea a 83 de proiecte și evenimente culturale desfășurate în localitățile din întreaga țară.

3. În 2026 practic s-a dublat numărul de aplicări la fondurile gestionate de Ministerul Culturii. În total, am avut 902 de aplicări la programele de sprijin pe care le gestionăm: 298 pentru Concursul de finanțare a proiectelor și programelor locale de dezvoltare cultural , 326 la Programul Acces la Cultură și 278 pentru proiecte culturale implementate de organizațiile necomercial.

4. Ministerul Culturii a fost partenerul general al ediției din acest an al Festivalului „Născut în Moldova”.

5. Am extins festivalul de muzică clasică în aer liber „DescOperă”, oferind, în premieră, 4 seri magice de operă și muzică simfonică sub cerul liber.

6. Pentru prima dată, Republica Moldova a avut propriul pavilion la Bienala de la Veneția, cea mai veche și prestigioasă expoziție de Artă Contemporană din lume. Este un demers sprijinit financiar de Ministerul Culturii, care marchează astfel un salt istoric pentru diplomația culturală de la Chișinău. Pavilionul este reprezentat de instalația „În a mia și a doua noapte”, concepută de reputatul artist vizual Pavel Brăila și poate fi vizitat până la finalul lunii noiembrie.

7. Tot pentru prima dată, 4 artiști din Republica Moldova, Mihail Țăruș, Tudor Zbârnea, Victor Guțu și Tatiana Fiodorova-Lefter au participat la târgul internațional de artă contemporană VOLTA Basel 2026, desfășurat în cadrul Basel Art Week, una dintre cele mai importante platforme europene dedicate artei contemporane. Ministerul Culturii a acoperit cheltuielile de transport și cazare ale artiștilor.

8. În premieră, am lansat Concursul Național de Book-Trailere, la care au participat peste 450 de elevi.

9. Ministerul Culturii a susținut participarea editorilor din Republica Moldova la Târgul de Carte de la Leipzig, reprezentarea Republicii Moldova la Eurovision și peste 20 de acțiuni de diplomație culturală organizate în nouă țări.

10. Am asigurat preaderarea Republicii Moldova la rețeaua europeană TRADUKI și aprobarea participării Ministerului Culturii la această rețea, extinzând oportunitățile de traducere, publicare și promovare internațională a literaturii naționale și dezvoltând mobilitatea autorilor, traducătorilor și editorilor.

11. Împreună cu ADR Sud și o companie de construcții, am semnat contractul de antrepriză pentru finalizarea noului sediu al Teatrului „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul.

12. Am extins mecanismul care permite angajarea tinerilor specialiști în instituțiile publice de cultură din municipiul Chișinău, astfel încât aceștia să poată intra mai ușor în sistem și să-și înceapă cariera profesională acasă.

13. Am avansat și în pregătirea candidaturii Republicii Moldova pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii. A fost inițiată elaborarea regulamentului național prin care va fi selectat orașul candidat pentru ediția din 2033.

14. O altă direcție a vizat securitatea spațiului cultural. Au fost denunțate acordurile încheiate în cadrul CSI și acordul cu Federația Rusă care a stat la baza funcționării Centrului Rus de Știință și Cultură. Totodată, am introdus un mecanism de informare și evaluare privind invitarea artiștilor străini în instituțiile publice de cultură, pentru ca deciziile să fie luate responsabil și cu o evaluare prealabilă a riscurilor.

15. Am consolidat Oficiul Național de Dezvoltare a Culturii unde a fost integrat și structurat Biroul Europa Creativă Moldova.

16. Un pas important a fost aderarea Republicii Moldova la Programul Uniunii Europene „Europa Creativă” 2021–2027. Artiștii și organizațiile culturale din țara noastră au obținut, astfel, acces la finanțări și parteneriate internaționale și la rețele profesionale din întreaga Europă. În anul 2026, operatorii culturali din Republica Moldova au depus 41 de aplicații pentru proiecte de cooperare în cadrul Programului „Europa Creativă”. În prima rundă a Programului de mobilitate artistică individuală au fost selectați 10 artiști din Republica Moldova, care vor desfășura mobilități culturale de scurtă durată în state europene, iar în cadrul Programului de rezidențe a fost selectat un proiect ce va găzdui în Republica Moldova cinci artiști internaționali.

17. Am aprobat Programul de implementare pentru anii 2026–2030 al Strategiei naționale pentru cultură și patrimoniu 2025–2035 și am pus în aplicare un nou mecanism de finanțare a proiectelor culturale.

18. Am organizat programe de instruire și dezvoltare profesională pentru managerii instituțiilor culturale din teritoriu (inclusiv la Drochia și Ceadîr-Lunga), în vederea consolidării competențelor manageriale și îmbunătățirii calității serviciilor culturale.

La finalul acestui mandat, dincolo de proiecte, rămân oamenii pe care i-am cunoscut și pentru care am simțit că merită să luptăm mai mult: artiști care continuă să creeze chiar și atunci când le este greu, tineri care aleg să rămână acasă, profesori care cresc generații întregi și oameni din sate și orașe care țin cultura vie prin muncă și răbdare”, spune Cristian Jardan.