Ziua Nistrului a fost marcată ieri în R. Moldova

Ziua Nistrului a fost marcată ieri în R. Moldova. Cu această ocazie, Ministerul Mediului a pregătit un program de acţiuni menit să sublinieze importanţa fluviului pentru sectorul economico-turistic  şi menţinerea echilibrului ecologic din ţară, comunică MOLDPRES.

Manifestările prilejuite de Ziua Nistrului şi-au luat startul în satul Talmaza, raionul Ştefan Vodă, cu participarea conducerii ministerului de resort, reprezentanţilor instituţiilor subordonate, autorităţilor locale, organizaţiilor neguvernamentale şi structurilor internaţionale de mediu, specialiştilor de profil din regiunea transnistreană şi Ucraina. Ulterior, delegaţia a  vizitat barajul de la bifurcarea Turunciuc-Nistru, situat în satul Hlinoe, ecluza de alimentare cu apă din Nistru a terenurilor arabile din satul Cioburciu şi digul de protecţie împotriva inundaţiilor de la Palanca, raionul Ştefan Vodă.
Solicitat de MOLDPRES, ministrul Mediului, Sergiu Palihovici, a răspuns la cîteva întrebări despre măsurile întreprinse pentru protecţia şi conservarea biodiversităţii rîului Nistru.
Întrebare: Rîul Nistru, fiind principala arteră acvatică a R. Moldova, are un rol vital în aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă, în asigurarea necesităţilor agriculturii, industriei şi în dezvoltarea durabilă a ţării. Concomitent, fluviul Nistru reprezintă sursa ce determină existenţa unor zone umede de importanţă internaţională de starea cărora depinde întregul ecosistem al Mării Negre. Care sînt măsurile întreprinse de  Ministerul Mediului pentru protecţia zonei hidrografice a rîului Nistru?
Răspuns: Datorită factorului antropic, acest fluviu atît de important pentru țara noastră se confruntă cu probleme grave. Laboratoarele specializate raportează că apa în rîu este moderat poluată, fiind depistate în componenţa ei poluanţi de origine organică, proveniţi din deversarea apelor reziduale din oraşe sau din dejecţiile animaliere aduse în fluviu de către afluenţii săi din satele riverane. Ţinem sub control strict situația de monitorizare a calităţii apei fluviului Nistru pe teritoriul R. Moldova. În lunca Nistrului au fost create zone umede luate sub ocrotirea statului. Acestea reprezintă un potenţial valoros ce permite dezvoltarea turismului ecologic şi rural, folosind recunoaşterea internaţională a teritoriului. În proces de elaborare sînt planurile de gestionare a Districtului bazinului hidrografic Nistru. Totodată, participăm la proiectul Uniunii Europene „Protecţia mediului în bazinele rîurilor internaționale”.
Î: Problemele rîului Nistru sînt cauzate în primul rînd de factorul antropic?
R: Doar pe teritoriul R. Moldova în bazinul rîului Nistru au fost formate 51 de lacuri de acumulare cu un volum mai mare de un milion de metri cubi de apă și 1100 rezervoare mai mici de apă (iazuri). Lacul de acumulare Dnestrovsc, care este un obiect acvatic de folosire comună a Ucrainei şi R. Moldova, asigură cele două state cu apă pentru diferite folosinţe, navigaţie, irigare, producerea energiei electrice etc. Construcţia lui a avut un impact negativ asupra regimului şi valorilor cantitative ale caracteristicilor hidrologice şi a provocat micşorarea scurgerii anuale cu 10-20%. Deoarece evacuarea apei se efectuează din straturile de jos ale lacului, în aval temperatura din rîu devine mai joasă. Astfel, temperatura medie a apei în lunile de vară comparativ cu cea naturală a scăzut cu 5-9 grade Celsius, iar acest fapt are consecinţe negative asupra reproducerii peştelui şi  calităţii apei pentru irigaţie. Apa rece de pe segmentul de la Naslavcea pînă la Soroca a afectat  componenţa faunei piscicole din această regiune. Au dispărut cleanul şi scobarul, somnul şi bibanul, morunaşul, mreana şi alte specii care nu se pot înmulţi în apă rece. În acelaşi timp, au apărut specii noi de peşti mai puţin valoroase, care nu sînt caracteristice pentru aceste locuri: cleanul mic, babuşca, iar din cauza creşterii exagerate a vegetaţiei în rîu, s-a mărit cantitatea de biban şi ştiucă. Fluctuaţiile zilnice ale nivelului rîului au atins doi metri şi au dus la uscarea fîntînilor pe terasele superioare ale multor sate situate de-a lungul rîului atît de partea R. Moldova, cît şi din Ucraina.
Î: Situaţia fluviului Nistru afectează în special R. Moldova şi Ucraina. În ce măsură se colaborează bilateral pentru a ameliora starea de lucruri creată?
R: În  ianuarie 2013, a fost aprobat Acordul dintre Guvernul R. Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul protecţiei şi dezvoltării durabile a bazinului rîului Nistru, semnat la Roma în noiembrie 2012. Semnarea documentului a fost posibilă după un șir de consultări și discuții la diferit nivel, în cadrul cărora a fost  remarcat  principiul utilizării raţionale şi echitabile a resurselor transfrontaliere de apă.
Î: Care sînt căile de soluţionare stipulate în acest acord?
R: Acordul semnat la Roma constituie un exemplu pozitiv pe plan internaţional în ceea ce priveşte  cooperarea privind protecţia

şi conservarea resurselor naturale din bazinul rîului Nistru. Potrivit Acordului, vor fi dezvoltate relaţiile directe de colaborare între Guvernele ambelor ţări în domeniul protecţiei rîului Nistru. Acesta este un fapt benefic pentru economia R. Moldova, părţile angajîndu-se să realizeze mai multe sarcini care țin de gestionarea utilizării apei, bazate pe principiul protecţiei şi utilizării durabile a ecosistemelor. Totodată, va fi diminuat  semnificativ nivelul de poluare a apelor rîului Nistru şi, respectiv, a Mării Negre.
La mod practic, vor fi elaborate şi puse în aplicare planuri comune de gestionare a bazinului hidrografic nistrean, proiecte şi activităţi pentru utilizarea, protecţia şi îmbunătăţirea stării resurselor acvatice. Se va colabora în domeniul cercetărilor ştiinţifice, aplicării standardelor, metodelor de evaluare şi de clasificare a calităţii apei şi a surselor de poluare. Numai în aşa fel, prin eforturi comune, vom avea un Nistru curat şi productiv.
Fluviul Nistru are o lungime de 1362 km, dintre care 700 de km constituie bazinul hidrografic de pe teritoriul R. Moldova. Cu un debit anual de circa 10 kilometrii cubi, este rîul cel mai mare din ţară şi al nouălea după mărime în Europa. Nistrul își are începutul în Ucraina, izvorînd în apropiere de hotarul cu Polonia, iar pe o porțiune considerabilă marchează granița dintre Ucraina și Republica Moldova și se varsă în Marea Neagră prin Limanul Nistrului, pe teritoriul ucrainean, la 35 km de oraşul Odesa.
Ziua Nistrului este marcată în fiecare ultima duminică a lunii mai, conform unei hotărîri a Parlamentului R. Moldova din anul 2008.