(INTERVIU) Viorel Godea: Un proiect imobiliar poate fi de succes numai dacă îmbină armonios interesul antreprenorului, al cetăţenilor, al urbei şi al ţării
Interviu cu Viorel Godea, director general al companiei „Lagmar Impex”
Domnule Godea, compania dvs. e unul dintre liderii pieţei construcţiilor imobiliare din Moldova. Care e reţeta succesului Dvs.?
Un business poate deveni de succes doar dacă are la bază principii şi valori clar definite. Noi tot timpul am pus accentul pe calitate, pe inovaţie, dar şi pe ceea ce putem defini ca şi confort urban. Toate proiectele pe care le-am lansat de-a lungul anilor au avut la bază deopotrivă necesităţile oamenilor şi dorinţa de a contribui la schimbarea la faţă în bine a urbei în care locuim. Am spus anterior şi voi menţiona şi cu această ocazie: un proiect imobiliar poate fi de succes numai dacă îmbină armonios interesul antreprenorului, al cetăţenilor, al urbei şi al ţării, în general. De aceea, de fiecare dată facem o amplă analiză şi, dacă întrunim toate aceste caracteristici, purcedem la realizarea proiectului, fiind siguri de reuşita lui.
E o abordare pe care nu am mai întâlnit-o la alţi antreprenori din domeniul construcţiilor…
Nu ştiu care e situaţia în alte companii din acest punct de vedere şi nu cred că ar fi corect să mă expun la această temă, dar sunt convins că timpul aşa-ziselor „abordări pragmatice” – de genul „eu construiesc şi altceva nu mă interesează” a trecut. Sigur, sunt cazuri când constructorii se ciocnesc de situaţii create din rea-voinţă, când pe unii nu prea-i interesează argumentele sau partea ce ţine de legalitate, dar ele reprezintă excepţii de la regula generală şi trebuie tratate separat. În rest, trebuie să pornim de la premisa că tot ce fac companiile antrenate în construcţiile imobiliare reprezintă un beneficiu comun al întregii comunităţi. Or, noi nu doar contribuim la schimbarea la faţă a urbei şi asigurăm necesarul de locuinţe pentru cetăţeni, dar mai şi creăm locuri de muncă (ca oamenii să nu fie nevoiţi să plece peste hotare), achităm impozite (sporind capacitatea de intervenţie a statului în vederea soluţionării problemelor de ordin social-economic), contribuim la dezvoltarea comunităţii în cadrul căreia ne desfăşurăm activitatea etc.
În general, ce înseamnă pentru dvs. construcţiile?
Eu niciodată nu demarez un proiect imobiliar până nu am întreaga viziune. Şi aici nu mă refer doar la documentaţia aferentă viitoarei construcţii, solicitată de legislaţia în vigoare. Eu vizualizez întreg proiectul şi cu mult până la demararea lui deja ştiu cu precizie cum se va încadra în panorama generală a cartierului, a oraşului, în ce măsură va răspunde necesităţilor oamenilor din comunitatea vizată, ce influenţe va exercita asupra infrastructurii etc. E un proces pe care eu de multe ori îl compar cu unul de creaţie. Şi nu exagerez deloc: aşa cum un scriitor are în cap întreg romanul cu mult înainte de a scrie primul cuvânt din acesta, aşa e şi la noi – întreg procesul de construcţie îl tratăm ca pe o artă, căci numai în acest caz poţi fi sigur că vei crea ceva cu adevărat valoros.
E apreciată această abordare a dvs. de cetăţeni, de autorităţile municipale?
Consider că da. În cazul cetăţenilor, cel mai bun indicator este interesul pe care-l manifestă faţă de ceea ce noi construim. În cazul autorităţilor municipale, indicatorul relevant este faptul că în continuare avem condiţiile necesare pentru a ne desfăşura nestingherit activitatea. Credeţi-mă, dacă ceva nu ar fi fost cum trebuie, dacă ar fi ridicat careva semne de întrebare ceea ce construim noi, inclusiv la capitolul urbanism, nu am mai fi putut să activăm aşa ca în prezent.
În general, care credeţi că ar trebui să fie relaţia dintre companiile de construcţii şi autorităţile municipale?
Cu siguranţă, această relaţie trebuie să aibă la bază corectitudinea şi încrederea reciprocă. Şi autorităţile municipale, şi companiile de construcţii trebuie să pornească de la premisa că lucrurile trebuie făcute pentru binele oamenilor, pentru binele urbei. Făcând abstracţie de funcţiile de autorizare şi control pe care le au autorităţile, eu aş spune chiar că relaţia respectivă trebuie să fie una de parteneriat – un parteneriat care să pornească de la necesităţile locuitorilor şi ale urbei, nu de la alt fel de interese. Cu alte cuvinte, companiile de construcţii trebuie să fie acei parteneri care să ajute indirect, prin activitatea desfăşurată, la soluţionarea problemelor stringente ce stau în faţa autorităţilor municipale.
Fiind într-o perioadă a anului când de regulă se fac bilanţuri, nu pot să nu vă întreb: cum a fost pentru dvs. anul 2021?
A fost un an bun pe plan profesional, pentru că am derulat mai multe proiecte în domeniul imobiliar în Moldova. E vorba de proiecte promiţătoare, care ne dau speranțe mari pentru perioada ce urmează. Aceasta ne face să privim cu o oarecare doză de optimism activităţile noastre din continuare din domeniul imobiliar ce vizează direct dezvoltarea orașului Chișinău.
Din alt punct de vedere, nu pot să nu remarc faptul că, 2021, fiind un an marcat puternic de pandemie, a însemnat şi multe pierderi grele pentru mine. În acest an sumbru, am pierdut multe cunoștințe, rude, ceea ce, evident, m-a marcat.
Ce aşteptări aveţi de 2022?
În 2022 avem nevoie de multă liniște şi stabilitate. Vrem să începem realizarea unor proiecte noi, dar și să finalizăm proiectele demarate anterior. În 2022, în martie-aprilie, preconizăm să finalizăm complexul Torro Center, care este pe ultima sută de metri. Practic concomitent vom construi cel mai mare cartier din Republica Moldova de la 1980 încoace. Se va construi un oraș la propriu – cartierul Cluj, unde va fi şi bulevardul Cluj-Napoca. Va fi un cartier nou, cu infrastructura caracteristică unui oraș – începând de la centre comerciale, trei grădinițe, școală cu peste 1600 de elevi, spital, farmacii, infrastructură economică, stadioane – adică tot de ce are nevoie un oraș. Va fi construit de la zero, iar lucrările au început deja. Tot în 2022, după sărbătorile de iarnă, urmează să demarăm încă două proiecte, detalii despre care vom oferi pe parcurs.
Almanah Politic 2021