Șeful Inspectoratului Ecologic de Stat, despre cum sunt aruncate deşeurile animaliere (foto)

În Republica Moldova activează mai mulţi agenţi economici ce practică genul de activitate de abatoare si industria de prelucrare a cărnii. Despre aceasta scrie, pe o rețea de socializare, Valeriu Nani, șeful Inspectoratului Ecologic de Stat.

Iată ce a mai scris Nani la subiect:

„Cu regret, până în prezent nu există o soluţie viabilă pentru prelucrarea deşeurilor animaliere ce rezultă din astfel de genuri de activităţi economice.

Astfel, deşeurile date (oase, penele, animalele pierite, peşti, etc.), în cel mai bun caz sunt duse la gropile Becker moştenite încă din vremurile uniunii sovietice dar în cele mai multe cazuri sunt înhumate sau pur şi simplu aruncate la gunoiştile din localităţi.

Asemenea acţiuni duc la răspândirea bolilor si infecţiilor. Rezidurile conţin o serie de agenţi patogeni ce pot produce o serie de boli infecţioase si parazitare: viruşi, bacterii, ciuperci, protozoare, ouă de viermi care fără o neutralizare corespunzătoare a deşeurilor pot rezista timp îndelungat în acest mediu. Transmiterea către populaţie se poate face fie direct prin pătrunderea acestora prin sol, în apele freatice si apele de suprafaţă care ajung la populaţie, fie prin gazdele intermediare, în special insecte si rozătoare. Muştele, ţânţarii si şobolanii sunt organismele care se proliferează în jurul gunoaielor şi care sunt purtători de agenţi patogeni periculoşi.

În ţările Uniunii Europene, nu numai că există o soluţie viabilă în acest domeniu dar prelucrarea resturilor animaliere reprezintă o afacere profitabilă şi ecologică.

Spre exemplu, utilajul prezentat în desen, reprezintă o staţie automată de prelucrare a astfel de deşeuri în rezultatul căreia, prin mărunţire, sterilizare integrată, decantare, sortare și uscare se obţine produsul final (fracţia solidă complet dezinfectată) cu un conţinut bogat de proteine care este utilizat ca hrană pentru animale, uleiuri de origine animalieră care este folosit în industria de producere a cosmeticii şi apă curată care poate fi folosită la irigare sau pur şi simplu deversată în reţelele de canalizare.
Sterilizarea integrată a deşeurilor cu abur la temperatură joasă (121 ° C) și mărunţirea deşeurilor asigură neutralizarea oricăror bacterii și virusuri precum şi reprezintă o metodă pur ecologică fără producerea cărorva mirosuri.

Aproximativ cinci asemenea utilaje pot fi suficiente pentru ca Republica Moldova să asigure prelucrarea integrală a asemenea deşeuri periculoase.

Deşi preţul unui asemenea utilaj reprezintă aproximativ 1 mln de euro, consider că este necesar implicarea instituţiilor statului pentru soluţionarea problemei dat”.

Doina Secrieru