Plagiat? PSRM a depus o sesizare la CC în care sunt pasaje preluate din hotărâri ale CC din România!

Fracțiunea din Parlament a socialiștilor, în frunte cu Igor Dodon și Zinaida Greceanâi, a depus o sesizare la Curtea Constituțională (CC) în care pasaje întregi sunt preluate din 3 hotărâri ale Curții Constituționale din România. Sesizarea se referă la articolul 153 din Codul Educației, adoptat în luna iulie 2014. Articolul prevede că directorilor instituțiilor de învățământ publice care, la data intrării în vigoare a Codului, au mai mult de 5 ani de aflare în funcție, să le fie desfăcute contractele și să fie organizate noi concursuri de angajare, la care ei să poată participa. 

Socialiștii susțin cã o asemenea prevedere încalcã dreptul la muncã al persoanei, consfințit în Constituție, dar și Codul Muncii. O parte însă din argumentele pe care le aduc sunt preluate din trei hotãrâri ale Curții Constituționale de la București. De exemplu, acest pasaj de la pagina 26: ”Neretroactivitatea a devenit un principiu constituțional și deci nici legiuitorul nu poate adopta acte cu încãlcarea lui. Suntem în prezența unei reguli imperative de la care nu se poate deroga în materie civilã, ce intereseazã cauza de fațã, indiferent dacã este vorba de legi materiale sau legi procesuale. Deci, chiar și în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat sã înlãture sau sã atenueze unele situații nedrepte, nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care sã aibã caracter retroactiv, ci trebuie sã caute mijloacele adecvate care sã nu vinã în contradicție cu acest principiu constituțional”, se regãsește și în Decizia din 9 martie 1994 a Curții Constituționale din România.

Și la paginile 27 și 28 ale sesizării Partidului Socialiștilor (PSRM) găsim bucăți preluate din alte două acte emise de Curtea Constituțională a României: Decizia CCR nr. 26 din 18 ianuarie 2012 și Decizia CCR nr. 26 din 18 ianuarie 2012.

Rodica Secrieru, secretar general al CC: ”Nu e prima dată” 

Pentru cei care muncesc la Curtea Constituțională de la Chișinău o asemenea preluare de texte nu este o noutate. Rodica Secrieru, secretar general al Curții Constituționale, ne-a spus că a mai constatat asemenea cazuri, inclusiv în sesizările depuse de PSRM. Potrivit ei, când sunt utilizate pasaje din hotãrâri, inclusiv ale Curții Constituționale a României, nu se poate vorbi de plagiere, în sens juridic, deoarece aceste acte nu cad sub incidența protecției dreptului de autor.  ”Legea nu interzice autorilor sesizãrii sã se «inspire» din jurisprudența altor curți constituționale, acest lucru nefiind de naturã sã influențeze în nici un fel soarta unei sesizãri. Pe de altã parte, mã bucur cã subiecții cu drept de sesizare mai citesc și jurisprudența constituționalã a altor state, iar PSRM nu are nici o aversiune fațã de Curtea Constituționalã a Romaniei”, ne-a spus Rodica Secrieru.

Mai mult, secretarul CC spune că nu este pentru prima dată când PSRM ”se inspiră” din alte surse. Drept exemple, ne-a adus o listă întreagă de sesizări: nr. 10a si 11a din 2015 pentru contestarea articolului 28 lit. b) din Legea cetateniei, sesizarile 54a si 57a/2014 pentru contestarea unor prevederi din Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, 39a si 56a/2014 privind modul de achitare a serviciilor comunale, 29a si 33a/2014 privind interzicerea votarii in baza pasapoartelor de tip ex-sovietic, 9a, 11a si 28a/2014 privind Regulamentul Parlamentului etc. Totuși, mai frecvente ar fi cazurile în care subiecții cu drept de sesizare ”copiază” sesizări deja înregistrate la Curtea Constituțională, mai spune secretarul general al CC.  ”Acestea sunt mai frecvente și mai jenante. Am observat că, în anumite cazuri de rezonanță, probabil din lipsă de imaginație, unii subiecți cu drept de sesizare „fură” ideile altora, pentru a capta atenția publică. Această situație influențează soarta respectivei sesizări”, a explicat Rodica Secrieru.

Solicitat de Moldova Curată să comenteze bănuiala de ”plagiat”, Serviciul de presă al PSRM a promis că va veni cu o reacție, însă ulterior, timp de patru zile, nu am primit niciun răspuns. Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra sesizării în maxim 6 luni de la data depunerii, adică de pe 4 martie 2014.

 

Sursa: moldovacurata.md 

Share