Ministrul Valeriu Munteanu a vizitat rămășițele unei foste unități militare sovietice (foto)

Aflat într-o deplasare în raionul Șoldănești, Ministrul Mediului Valeriu Munteanu a vizitat rămășițele unei foste unități militare sovietice, ascunse în pădurea de lîngă satul Olișcani. Nedumerirea ce persistă este neadecvatul aflării în gestiunea Agenției Moldsilva, subordonată Ministerului Mediului, a unei moșteniri militare, care, liric vorbind, poate fi considerată o fantomă a epocii, de fapt fiind un gunoi de proporții în inima pădurii de lîngă satul Olișcani, potrivit unui comunicat de presă.

Valeriu Munteanu a declarat: ”Agenția Moldsilva, subordonată Ministerului Mediului a moștenit de la Ministerul Apărării fostul obiectiv militar secret 11080 „Olișcani”, Șoldănești, cu „pădure aferentă” de 196 hectare. Istoria a făcut ca Agenția Moldsilva, pe timpul lui „Roșu Împărat”, prin 2004, să încheie un contract de vânzare-cumpărare cu un SRL din Ialoveni, ce se ocupa „cu vânzarea-cumpărarea coarnelor și copitelor”, înstrăinându-le aceste obiective pentru suma modică de 220 mii lei. Chiar și în aceste condiții, beneficiarii de la Ialoveni, nu au reușit timp de câțiva ani buni decât să demoleze clădirile administrative și cazarma, iar bunker-rile au fost decât „zgâriate” un pic, opera de demolare a fost prea complicată pentru SRL cu pricina, altfel putem constata că partea cea mai spectaculoasă a „fosilei” militare este aproape intactă. Acum Moldsilva se tot judecă (pentru întoarcerea în proprietatea statului a acestui obiectiv, sau mai exact ce a rămas) de câțiva ani cu cei de la Ialoveni, sau mai exact cu un succesor al acestora, care a obținut prin succesiune acest contract, desigur cu blagoslovirea administrației de atunci a Moldsilva. Cred că acest obiectiv trebuie păstrat în proprietatea statului (și voi depune toată diligența în acest scop) și transformat în muzeu al ocupației sovietice. Va fi cu siguranță un obiectiv inedit și extrem de atractiv pentru turiștii din Republica Moldova dar și din afara statului nostru, excursia subterană poate dura și câteva ore, având în vedere capacitatea comunicantă a cazematelor cu alte obiective aferente.
IMG 4638 mEu aș dori să contribui la scrierea textelor de prezentare pentru ghizi, să le spunem tuturor, că în timp ce URSS cheltuia fără noimă miliarde de ruble pentru astfel de obiective militare (într-o luptă imaginară cu SUA), oamenii din Republica Moldova și în mod implicit cei din Șoldănești nu aveau apă la robinet, sisteme de canalizare, drumuri asfaltate, telefon sau sisteme de colectare a deșeurilor”.

Ministerul Mediului precizează: În pădurea din apropierea satului Olişcani, Șoldănești, în perioada anilor 80 ale secolului trecut, mișuna un adevărat şantier unional. Strict secret. Pe întinderea forestieră se edifica un produs al armatei sovietice. Este vorba de o bază militară  care urma să devină unul dintre cele mai mari obiecte secrete din fosta Uniune Sovietică,  – aici se intenţiona construcţia unui buncăr fortificat cu plăci de beton şi alte multe materiale de construcţii subterane. Două buncăre ruginite, parţial inundate, mai amintesc că pe cele circa 20 ha de pădure trebuia să funcţioneze o bază militară.Potrivit specialștilor militari, buncărele reprezintă un bloc cu două cilindre, fiecare cu diametrul de 32 de metri şi adâncimea de 60 de metri (13 nivele în sol). Structura spaţiului intern al primului buncăr este divizat în multe odăi cu multiple uşi şi găuri de diferite mărimi şi forme. Unica legătură dintre nivele sunt ţevile de formă patrată care ar fi fost pentru firele de telecomunicaţie. Printr-un capac de beton de circa 1,5 m grosime ies numeroase ţevi cilindrice şi pătrate. Pare a fi un sistem de ventilare. Asta e singura legătură cu exteriorul. Nicio trapă, nicio uşă, doar în malurile gropii, sunt două tuneluri din fier, învelite într-un strat de beton de 1 m grosime. După ce înaintează vreo 10 m înainte, ambele se ramifică în direcţii opuse, formând un «T». Posibil, tunelurile urmau să devină singurele căi de acces în interiorul buncărului. Aparent, ambele buncăre sunt în formă de cerc, acestea fiind învelite cu mai multe straturi de beton. În sine, însă, construcţiile tainice au forma patrată. Sistemul construcţiei atât de ingenios dă de bănuit că această unitate militară din inima pădurii de la Olișcani avea o destinaţie specială, mai degrabă un punct de comandă al Statului-Major.  Conform startegiei militare, de aici din pădurile Olişcaniului Statul Major din  punctul de telecomuncaţii subteran, fortificat și tehnic dotat, în caz de război urma să coordoneze acţiunile militare cu cei de la Moscova. Deşi au fost cheltuite sume enorme pentru construirea acestei Baze Militare, odată cu prăbuşirea URSS, lucrările şi activitatea unităţii s-au stopat.

Mihaela Rotari