Ministrul Munteanu: Barajul de la lacul Ghidighici nu a mai fost reparat de mai bine de 40 de ani

Ministrul Mediului Valeriu Munteanu a inspectat lucrările care se efectuează la cel mai mare lac artificial din imediata apropiere a capitalei – lacul de acumulare Ghidighici, care este proprietate publică a statului și se află în gestiunea Agenţiei „Apele Moldovei”, subordonată Ministerului Mediului.

La fața locului, Valeriu Munteanu a declarat că „barajul de la lacul Ghidighici nu a mai fost reparat de mai bine de 40 de ani, iar Agenţia „Apele Moldovei” gestionează lacul și barajul timp de un an. Autoritățile perindate în ultimii ani, au cunoscut și cunosc că lacul de acumulare Ghidighici se transformă, de la o zi la alta, într-un pericol pentru capitală şi pentru unele localităţi din lunca Bâcului. Barajul este într-o stare avansată de degradare, iar în cazul în care construcţia hidrotehnică nu va fi consolidată, aceasta ar putea ceda sub presiunea apei. Din aceste considerente autorităţile de mediu au inițiat un șir de lucrări de restabilire în arealul acestui obiect strategic.”

Ministrul a mai menționat că „în noiembrie 2015 Fondul Ecologic Național a aprobat suma de 2 mln 488 mii lei pentru reabilitarea construcțiilor hidrotehnice, și  anume a deversorului de fund, care este într-o stare de uzură avansată. Țevile, date în exploatare în 1963 aveau o grosime de 10 mm, pe alocuri au rămas doar de 4 mm. Beneficiari ai proiectului sunt organele de gestionare a resurselor de apă – Agenţia „Apele Moldovei”, organele administraţiei publice locale şi populaţia din Chişinău, Vatra, și r. Anenii Noi .”
Astfel, proiectul de execuţie: „Asigurarea protecţiei mun. Chişinău împotriva inundaţiei prin fortificarea ba­rajului lacului de acumulare Ghidighici. Reconstrucţia evacuatorului de fund” este în derulare. Proiectul prevede executarea lucrărilor de reabilitare şi reparaţie a construcţiei deversoare a lacului de acumulare Ghidighici, destinat pentru efectuarea evacuării apei din bazinul de acumulare înainte de viitură şi pentru efectuarea tranzitării sanitare în bieful aval şi respectiv în r. Bîc în lipsa de­versării apei peste descărcătorul de ape mari.

Potrivit unui specialist de la ”Apele Moldovei”, în cazul în care s-ar rupe barajul, se vor scurge aproximativ 20 de milioane de metri cubi de apă și vor fi afectate peste 750 de hectare. Astfel, vor fi inundate localitățile din lunca Bâcului, o parte din municipiul Chișinău și unele sate din raionul Anenii Noi.  Printre soluțiile propuse de autoritățile de mediu pentru construcția din anii ’60 ai secolului trecut, figura și intenția de a propune  un proiect pentru repararea digului, care nu a fost reparat niciodată. Mai mult, din volumul total al lacului Ghidighici, de aproximativ 40 de milioane de metri cubi, jumătate este apă, iar jumătate – nămol, care conține pesticide, toxine și metale grele. Astfel, mai suntem în  căutarea surselor și potențialilor finanțatori pentru decolmatarea lacului și evacuarea nămolului.

Obiectivele proiectului prevăd:
– demontarea ţevilor din oţel cu diametrul 800mm, lungimea 56,65m(fiecare) şi montarea unor conducte -ţevi de poliester armat dn800mm;
– demontarea a patru vane cu dn 800mm şi montarea a altor patru vane rotati­ve cu flanşe, acţionare manuală şi indicator de poziţie;
–  montarea pompei de drenaj, montarea a două căi de rulare cu palanele mobile;
– lărgire şi adâncirea canalului de scurgere,  ş.a.
– evacuarea nămolului din canalul de aducţiune;
– montarea a două căi de rulare în camera vanelor şi instalarea pentru fiecare din căi câte un palan mobil cu capacitatea de ridicare 1,0t;
– montarea platformei de deservire a vanelor;
– montarea punţii de serviciu în galerie;
– montarea podeţului pentru cărucior în galerie;
– măsuri de etanşare în galerie.
– în canalul de evacuare (debitul de apă evacuat Q=5,6m³/s) se prevede o lărgi­re parţială şi o adâncire a canalului în albia de sol. Lungimea canalului este de 240m, lăţimea fundului – 7,5, proiecţia orizontală a taluzului m=1,0 şi panta canalului – 0,00167.

Amintim că în rezultatul unor investigaţii efectuate acum un an a fost depistată agravarea semnificativă a stării tehnice a tunelului evacuatorului de fund, a deversorului de ape mari şi a rosturilor între dale la căptuşeala talazului umed. Vanele cu acţionare manuală şi cu acţionare electrică sunt învechite fizic şi moral, și nu permit asigurarea reglării debitului de evacuare, ţevile de oţel fiind  puternic deteriorate de coroziune. În camera vanelor şi în galerie se observă infiltraţia apei prin crăpăturile apărute şi prin rosturile de temperatură şi deformare pe toată lungime, utilajul electric este necesar să fie înlocuit. S-a constatat că persistă un pericol real de prăbuşire a galeriei evacuatorului de fund şi imposibilitatea manevrării vanelor de închidere-deschidere a firelor de ţevi de evacuare.

Mihaela Rotari