Ministerul Mediului atenționează: Produsele din azbest reprezintă pericol

Ministerul Mediului atenționează: Produsele din azbest reprezintă pericol

Informaţie de sensibilizare a publicului şi a agenţilor economici referitor la proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea nr. 1515-XII din 16.06.1993 privind protecţia mediului înconjurător – art. 56; Legea nr. 1422-XIII din 17.12.1997 privind protecţia aerului atmosferic – art. 17 şi 20)

Uniunea Europeană a interzis utilizarea produselor ce conţin azbest încă din 2005. În România, în scopul protecţiei sănătăţii populaţiei şi a mediului, de la 1 ianuarie 2007 au fost interzise „toate activităţile de comercializare şi de utilizare a azbestului şi a produselor care conţin azbest”.

fin1Motivarea necesităţii elaborării actului normativ: În 2013, Ministerul Mediului a elaborat proiectul privind modificarea şi completarea unor acte legislative, care a fost supus consultărilor publice.  Documentul a fost elaborat în scopul protecţiei aerului atmosferic, inclusiv în context transfrontier, împotriva efectelor adverse cauzate de emisiile intenţionate şi neintenţionate, care reies din producerea, importul, introducerea pe piaţă şi utilizarea în procesele tehnologice a unor substanţe periculoase (azbest, poluanţii organici persistenţi, metale grele şi compuşii acestora) şi produse cu conţinutul acestora.
Măsurile prevăzute de proiectul Legii vor contribui la prevenirea şi reducerea impactului poluării atmosferice asupra altor componente de mediu, ecosistemelor şi sănătăţii umane, prevenirii majorării de acumulare pe viitor a deşeurilor periculoase, precum şi la executarea angajamentelor asumate de către Republica Moldova în urma ratificării tratatelor internaţionale, care stabilesc cerinţele de reducere sau eliminare a emisiilor intenţionate şi neintenţionate a unor substanţe periculoase în atmosferă, inclusiv prin reglementarea şi stabilirea măsurilor de interzicere şi/sau restricţionare a substanţelor periculoase şi produselor care conţin aceste substanţe.
În context, este necesar de menţionat că Republica Moldova este parte la un şir de tratate internaţionale, şi anume:
– Protocolul privind poluanţii organici persistenţi şi Protocolul privind metalele grele la Convenţia din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, ratificat prin Legea nr. 1018-XV din 25.04.2002;
– Convenţia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi, ratificată prin Legea nr. 40-XV din 19 februarie 2004;
– Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţămînt prealabil în cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticidelor care fac obiectul comerţului internaţional, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr. 389-XV din 25.11.2004 şi care reglementează un şir de substanţe periculoase, inclusiv şi fibrele de azbest;
– Protocolul privind registrele emisiilor şi transferului de poluanţi laConvenţia privind accesul la informaţie, justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului, ratificat prin Legea nr. 88 din 26.04.2013.
Întru executarea Decretului nr. 819 din 04 octombrie 2013 al Preşedintelui Republicii Moldova „Pentru aprobarea semnării Convenţiei de la Minamata cu privire la mercur”, în ziua de 10.10.2013 Republica Moldova a semnat Convenţia respectivă, adoptată de Conferinţa Reprezentanţilor Plenipotenţiari, care a avut loc în perioada 7-11 octombrie 2013 în or. Kumamoto, Japonia. Trebuie menţionat că prevederile introduse în proiectul de lege corespund abordărilor europene, ţinînd cont de faptul că în Uniunea Europeană toate tipurile de azbest, produsele cu conţinut de azbest şi alte produse periculoase, incluse în proiectul Legii, sunt interzise.

fin2Precizăm faptul că substanţele periculoase incluse în proiectul de lege, precum şi produsele cu conţinutul acestora nu se fabrică în Republica Moldova. Totodată, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova, Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova şi Comitetul Executiv al Găgăuziei au avizat pozitiv acest proiect.
Scurt istoric: Iniţiativele referitor la luarea deciziilor pentru a interzice unele produse chimice periculoase, inclusiv şi din categoria poluanţilor organici persistenţi sau cu conţinut de mercur, au fost lansate încă în anii ’70  în scopuri de protecţie a sănătăţii omului şi a mediului înconjurător. Graţie acestora au fost interzise unele substanţe chimice periculoase folosite în sectorul agricol şi silvic.
Activităţile pentru interzicerea azbestului şi a articolelor cu conţinut de azbest au fost abordate în repetate rînduri încă din anii ’90 şi s-au întreprins deja primele acţiuni pentru restricţionarea acestora, prin operarea unor modificări în actele normative cu privire la domeniul construcţiillor. Ulterior au fost realizate activităţile de consolidare a cadrului legislativ-normativ prin interzicerea importului în ţara a deşeurilor, inclusiv şi cu conţinut de azbest, stabilirea unor cerinţe stricte de gestionare a azbestului, în primul rînd la transportarea acestuia pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv şi clasificarea, etichetarea şi ambalarea azbestului, controlul transportării transfrontiere a deşeurilor cu conţinut de azbest şi eliminării acestora etc., precum şi prin activităţile de ratificare şi implementare a tratatelor internaţionale de mediu care reglementează substanţele periculoase, produsele cu conţinutul acestora, stocurile şi deşeurile lor.
În 2008, Ministerul Mediului, cu implicarea experţilor internaţionali, a reprezentanţilor autorităţilor administrative centrale şi ai comunităţii civile, a elaborat, publicat şi diseminat Profilul Naţional privind Managementul Substanţelor Chimice în Republica Moldova, care a servit ca bază pentru elaborarea şi promovarea noii politici de gestionare integrată a substanţelor chimice pe întreg ciclul de viaţă, stabilită ulterior în Programului naţional privind managementul durabil al substanţelor chimice în Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 973 din 18.10.2010. Programul stabileşte lista substanţelor prioritare pentru reglementare şi restricţionare (azbest, poluanţii organici persistenţi, metale grele şi compuşii acestora) şi măsurile necesare de soluţionare a problemelor şi riscurilor asociate cu substanţele chimice periculoase.
Întru executarea Programului menţionat şi în scopul prevenirii poluării mediului şi impactului negativ asupra sănătăţii omului, şi ţinînd cont de prevederile art. 10 al Convenţiei Rotterdam şi de regulile stabilite pentru comunicaţii şi schimbul de informaţii, Ministerul Mediului a expediat în anii 2011-2012 Secretariatului Convenţiei informaţia despre eliberarea consimţămintelor de import pentru substanţele periculoase, inclusiv şi categoriile de azbest, listate în Anexa nr. III la Convenţia Rotterdam. În 2013, Guvernul Republicii Moldova a aprobat următoarele Hotărâri destinate prevenirii riscurilor asociate cu substanţele chimice la locul de muncă:
– H.G. nr. 244 din 08.04.2013 privind aprobarea Cerinţelor minime pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă, care se aplică activităţilor în care lucrătorii sînt expuşi sau sînt susceptibili de a fi expuşi la praful provenit din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest,
– H.G. nr. 324 din 30.05.2013 cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar privind cerinţele de sănătate şi securitate pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici la locul de muncă.
Conţinutul actelor au ca obiectiv stabilirea cerinţelor protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea şi securitatea lor, inclusiv prevenirea acestor riscuri, care decurg sau pot decurge din expunerea la azbest la locul de muncă, care provin sau pot proveni din efectele agenţilor chimici prezenţi la locul de muncă ori ca rezultat al oricărei activităţi profesionale care implică agenţi chimici.
Descrierea aspectului social şi ecologic
Impactul social: Avînd în vedere că substanţele care se conţin în materialele şi produsele sus menţionate prezintă proprietăţi toxice, provoacă efecte nocive asupra mediului şi sănătăţii omului, în primul rînd asupra sănătăţii copilului, rezistă la degradare, se bioacumulează şi se transportă prin aer peste graniţele internaţionale. Depozitarea departe de locul de provenienţă, interzicerea şi restricţionarea acestora, precum şi a produselor cu conţinutul acestora vor avea efecte pozitive asupra sănătăţii populaţiei actuale, dar şi a generaţiilor viitoare.
Impactul asupra mediului: Proiectul Legii are ca scop reducerea şi/sau eliminarea efectelor negative ale unor produse cu conţinut de substanţe periculoase asupra aerului atmosferic şi a ecosistemelor.

fin3Descrierea aspectului normativ:
Art. 56, lit. d) al Legii nr. 1515-XII din 16.06.1993 privind protecţia mediului înconjurător se modifică după cum urmează: „să retehnologizeze activităţile de producere pentru a sista emisiile în atmosferă a substanţelor care distrug stratul de ozon, prafului şi fibrelor de azbest, precum şi pentru a reduce sau sista emisiile substanţelor periculoase din categoria poluanţilor organici persistenţi şi metalelor grele, reglementate de tratatele internaţionale, la care Republica Moldova este parte;”.
Prin proiectul Legii se modifică şi se completează articolele 17 şi 20 din Legea nr. 1422-XIII din 17.12.1997 privind protecţia aerului atmosferic, precum şi Legea se completează cu anexa, în care sunt listate substanţe şi produse, interzise pentru fabricare, import, introducere pe piaţă internă, comercializare şi folosire în procesele tehnologice.
În art. 17 este introdus noul cuprins al aliniatului (3), prin care se interzice „producerea, importul, transportul, depozitarea, comercializarea pe piaţă internă şi  utilizarea produselor petroliere etilate, absorbantelor şi aditivelor halogenate pentru aceste produse, precum şi tetrametilplumbului (CAS nr. 75-74-1) şi tetraetilplumbului (CAS nr. 78-00-2)”. La stabilirea acestei prevederi au fost luate în considerare cerinţele punctului 21 din Regulamentul cu privire la depozitarea şi comercializarea cu ridicata, prin sistem automatizat, a produselor petroliere identificate, aprobat prin H.G. nr. 1116 din 22.08.2002, precum şi prevederile Convenţiei Rotterdam care reglementează tetrametilplumb şi tetraetilplumb. Această măsură are drept scop reducerea poluării aerului cu plumb şi alte substanţe periculoase, care sunt degajate de transportul rutier, ceea ce va avea un efect pozitiv asupra sănătăţii omului, îndeosebi a copiilor.
Art. 20 este completat cu un aliniat nou, care stipulează: „În scopul protecţiei aerului atmosferic şi prevenirii impactului poluării atmosferice asupra sănătăţii omului, altor componente de mediu şi ecosistemelor, se interzice fabricarea, importul, introducerea pe piaţă internă, comercializarea, folosirea în procesele tehnologice şi la efectuarea lucrărilor de construcţii a materialelor şi articolelor de construcţii şi produselor chimice listate în anexa la prezenta lege.”
Anexa la Lege stabileşte Lista materialelor şi articolelor de construcţii şi produselor chimice interzise, conform articolului 20, alineatul (3), care conţine:
În pct. 1 – materialele şi articolele de construcţii, constînd din sau care conţin azbest, indiferent de natura sau originea acestuia, şi anume: actinolit (CAS nr. 77536-66-4); amosit (CAS nr. 12172-73-5); antofilit (CAS nr. 77536-67-5); crisotil (CAS nr. 12001-29-5); crocidolit, (CAS nr. 12001-28-4); tremolit (CAS nr. 77536-68-6). Din aceste considerente, nu se recomandă agenţilor economici să continue importul azbestului şi produselor de azbociment în ţară. Concomitent atenţionăm, că proiectul Legii stabileşte o derogare la pct. 1, prin care se permite utilizarea produselor cu conţinut de azbest deja instalate pînă la încheierea ciclului lor de viaţă.
În pct. 2 – cimentul şi amestecurile care conţin ciment, „dacă acestea conţin, atunci cînd sunt hidratate, o cantitate de crom hexavalent solubil mai mare de 0,0002 % din totalul greutăţii de ciment uscat”.
În pct. 3 – produse chimice care conţin metalele grele, şi anume: Carbonaţii de plumb (CAS nr. 598-63-0 şi 1319-46-6) şi sulfaţii de plumb (CAS nr. 7446-14-2 şi 15739-80-7), compuşii de mercur, de arsen, de cadmiu, precum şi compuşii organostanici, ca atare sau în amestecuri, atunci cînd aceste substanţe sau amestecurile respective sînt destinate utilizării: a) în vopsele; b) pentru conservarea lemnului, precum şi lemnul tratat de substanţele menţionate; c) în tratarea apelor industriale, indiferent de utilizarea acestora; d) pentru impregnarea textilelor industriale cu regim intens de utilizare şi a firelor textile utilizate la producerea acestora; e) în materialele pentru podele şi cele pentru acoperirea pereţilor. Atenţionăm, că în contextul pct. 3, odată cu intrarea în vigoare a legii este interzisă introducerea pe piaţă a lemnului tratat cu substanţele menţionate şi vopselelor cu conţinutul acestora.
În pct. 4 – poluanţii organici persistenţi, reglementaţi de Convenţia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi şi Protocolul privind poluanţii organici persistenţi la Convenţia din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, la care Republica Moldova este parte.

Share