Ministerul Agriculturii oferă recomandări privind măsurile de protecție a plantelor afectate de calamitățile naturale

Ministerul Agriculturii oferă recomandări privind măsurile de protecție a plantelor afectate de calamitățile naturale

În condițiile climatice create, întru diminuarea riscurilor de pierdere a recoltei, specialiștii Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, în comun acord cu oamenii de știință a instituțiilor de cercetări științifice din domeniul agricol, recomandă producătorilor agricoli să efectueze evaluarea fitosanitară a culturilor agricole și în corelare cu condițiile climatice, faza fenologică de dezvoltare a plantelor și particularitățile biologice ale organismelor dăunătoare identificate, să stabilească scheme și termeni de efectuare a tratamentelor fitosanitare, potrivit unui comunicat de presă.
La culturile pomicole se recomandă:
       înlăturarea prin tăiere a ramurilor vătămate (rupte, frânte) și dezinfectarea rănilor cu mastic de livadă, produse cuprice – 3% sau cu preparatul biologic „Paurin”, cu respectarea cerințelor de utilizare;
       efectuarea tratamentelor fitosanitare – prin stropire a culturilor afectate de bacterioze cu produse de uz fitosanitar cuprice (cu excepția soiurilor sensibile la cupru) sau cu conținut de fosetil de aluminiu (substanța activă), conform Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar și al fertilizanților, permise pentru utilizare în Republica Moldova;
       aplicarea tratamentelor cu preparate biologice: Paurin, Rizoplan, Trichodermin) pentru prevenirea infectării plantelor traumate cu diverși agenți patogeni (bacterii, ciuperci) și stimularea creșterii și dezvoltării culturilor agricole;
       efectuarea în perioada de vegetație a 2-3 fertilizări foliare cu fertilizanți ce conțin microelemente – Zn, Mg, Ca, Mn, Mo, altele. În plantațiile de măr, înainte de înflorire (5-10 %) se recomandă aplicarea foliară a fertilizanților cu conținut de Bor pentru legarea mai bună a fructelor.

Totodată, conform sistemului de protecție, la cultura mărului se vor efectua tratamente fitosanitare pentru combaterea complexului de boli (arsura bacteriană, rapănul, făinarea, monilioza, altele). După înfloritul pomilor (căderea a 75 % din petale) se vor efectua tratamente contra complexului de dăunător conform sistemului de protecție a culturii.

La speciile sâmburoase (prun, cireș, vișin, piersic, nectarin) se vor întreprinde măsuri de combatere a moniliozei, clasterosporiozei, bacteriozei, polistigmozei, bășicării frunzelor la piersic, altele, cu produse de uz fitosanitar omologate la cultura dată, cu respectarea cerințelor de aplicare.

La cultura viței de vie. La temperatura aerului de 10-15 0C se vor aplica tratamente cu produse cuprice, cu utilizarea dozei minime recomandate, pentru combaterea bacteriozelor, eutipiozei, brenerului. O deosebită atenție se va atrage asupra combaterii dăunătorilor – gândacul păros, erinoza, alții.

La culturile cereale de prima grupă (grâu/orz), se recomandă tratamente fitosanitare pentru combaterea complexului de boli (fuzarioza, făinarea, rugina, septorioza, pirenoforoz, pătări, altele. Din complexul de dăunători pagube poate provoca ploșnița cerealelor, păduchii, tripsul, etc.

Condițiile climatice produse nu vor avea impact semnificativ asupra culturilor prășitoare (porumbul, soia, floarea-soarelui, sfecla de zahăr, altele). Însă, din cauza temperaturilor reduse a solului, o bună parte din suprafețele ocupate cu sfeclă de zahăr (însămânțate în decada  a II-a a lunii aprilie) vor avea termenul de răsărire îndelungat (15-20 zile), fapt ce ar putea provoca un nivel ridicat de infestare cu putregaiul plantulelor, ceea ce impune afânarea solului între rânduri şi utilizarea fungicidelor cu acţiune sistemică în vederea  protejării plantelor afectate.

Se recomandă efectuarea monitorizării stricte a apariţiei complexului de  dăunători (purici, curculionide, etc.), care pot căpăta o răspândire masivă după ridicarea bruscă a temperaturii aerului, situație ce impune realizarea sistemului de măsuri (inclusiv fitosanitare), în caz de necesitate.

În situaţia specifică creată, este strict interzisă utilizarea materialului semincer netratat cu produse de uz fitosanitar cu acțiune fungicidă şi insecticidă. Întru obținerea semănăturilor uniforme se impune respectarea regimului de temperaturi optime pentru însămânțarea culturilor de floarea-soarelui şi porumb.

La cultura rapiței se recomandă aplicarea produselor biologice (rizoplan, paurin), întru intensificarea proceselor fiziologice a plantelor, în vederea restabilirii creșterii și dezvoltării ulterioare a culturii.  Se vor întreprinde măsuri de combatere a organismelor dăunătoare cum ar fi gândacul licios, păduchii și a celor care provoacă putregaiurile radiculare (fomoza, rizoctonia, pytium), putregaiul alb –Sclerotynia sclerotiorum.

Prezentele recomandări sunt aplicabile pentru perioada imediat următoare.

După stabilirea condițiilor climatice favorabile, măsurile de protecție a plantelor se vor efectua în conformitate cu recomandările prevăzute în Pronosticul răspândirii dăunătorilor și a bolilor principale a culturilor agricole pentru lunile martie, aprilie și mai ale anului 2017, cu aplicarea produselor de uz fitosanitar omologare și incluse în Registrul de stat.

Tratamentele fitosanitare pentru combaterea organismelor dăunătoare se vor efectua în funcție de pragul economic de dăunare (PED). Concomitent, atenționăm asupra efectuării tratamentelor fitosanitare (erbicidarea), în vederea combaterii speciilor de buruieni care, în condițiile de umiditate excesivă vor avea o răspândire în masă.

Datele despre efectuarea tratamentelor se vor înscrie în Registrul de evidenţă a utilizării produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, conform prevederilor Legii nr. 119 din 22.04. 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi.

Întru stabilirea măsurilor de protecție, solicităm producătorilor agricoli conlucrarea în teritoriu cu inspectorii fitosanitari din cadrul direcțiilor raionale pentru siguranța alimentelor ale Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, specialiștii Direcțiilor raionale agricultură și alimentație, Agenției Naționale de Dezvoltare Rurală, instituțiilor de cercetări științifice în domeniu.

Doina Secrieru
Share