(INTERVIU) Viorel Godea: Pe lângă riscuri şi ameninţări, apar şi perspective şi ar fi mare păcat să le ratăm

(INTERVIU) Viorel Godea: Pe lângă riscuri şi ameninţări, apar şi perspective şi ar fi mare păcat să le ratăm

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, cunoscutul om de afaceri, Viorel Godea, Director general al companiei „Lagmar Impex”, a făcut o trecere în revistă a evoluţiei business-ului autohton în 31 de ani de independenţă, dar şi s-a referit la provocările şi perspectivele din continuare.

T: Domnule Director, în curând marcăm 31 de ani de independenţă. Vă mai amintiţi cum arăta businessul autohton la începuturi?

V.G.: În primii ani de independenţă, putem vorbi de un business făcut mai mult pe dibuite. Multora nu le era încă clar ce înseamnă economie de piaţă, nu exista un cadru legal ce ar fi definit regulile dezvoltării business-ului în noile condiţii de activitate, nu existau organe de stat cu funcţii bine stabilite astfel încât să avem un mediu de reglementare adecvat dezvoltării afacerilor, o mulţime de segmente de piaţă importante în alte ţări la noi pur şi simplu nu existau sau erau într-o fază rudimentară, trecerea proprietăţii de stat în mâinile proprietarilor privaţi (inclusiv prin intermediul fondurilor de investiţii) avea loc pe dibuite, iar de multe ori cu grave încălcări etc. A fost o perioadă pe care eu o numesc convenţional a „business-ului sălbatic”, dar, dacă nu am fi parcurs-o, nu am fi reuşit să trecem ulterior la etape de dezvoltare mult mai bune, mult mai civilizate.

T: În opinia Dvs., când s-a încheiat această perioadă a „business-ului sălbatic”, după cum îi spuneţi, şi a început o normalizare a situaţiei?

V.G.: Trebuie să înţelegem că pentru unele companii, pentru unele segmente de piaţă această perioadă s-a încheiat mai repede, pentru altele – mai târziu. Dar, dacă e să definim finalul acestei etape în termeni generali, cred că putem vorbi de anul 1998. Atunci, şi ca urmare a noilor realităţi politice ce apăruseră (suplimentate de eforturi concrete îndreptate spre îmbunătăţirea mediului de afaceri), şi ca urmare a influenţei factorilor externi, am atestat o schimbare semnificativă a situaţiei. Cât nu ar părea de straniu, dar economia Moldovei la acea etapă a suferit unele modificări benefice, chiar şi ca urmare a crizei regionale cu care ne-am confruntat atunci. Or, se ştie deja că orice criză înseamnă nu doar ameninţări, probleme, riscuri, ci şi oportunităţi. Iar mulţi agenţi economici, multe sectoare importante ale economiei naţionale au valorificat din plin acele oportunităţi. După criza regională din 1998-1999, au apărut multe afaceri moderne, bazate pe principii şi valori similare celor din ţările cu economii dezvoltate. Şi unele dintre ele au reuşit chiar să dea tonul (şi îl dau şi în prezent) dezvoltării pe anumite segmente ale economiei naţionale. Apropo, în acea perioadă a apărut şi compania pe care am onoarea să o conduc.

T: Există opinii diferite despre dezvoltarea economiei naţionale în perioada 2001-2009. Dvs. ce opinie aveţi în acest sens?

V.G.: A fost o perioadă extrem de interesantă şi importantă totodată pentru dezvoltarea business-ului. Însă, ea nu poate fi tratată dintr-un singur punct de vedere, ci minimum din patru. În primul rând, din punct de vedere extern. Or, cu ceva timp înainte Republica Moldova aderase la Organizaţia Mondială a Comerţului, ceea ce a deschis importante perspective în faţa multor agenţi economici. Totodată, a fost o perioadă marcată de tensiuni în relaţia cu Fondul Monetar Internaţional (dat fiind problemele apărute cu inspecţia mărfurilor înainte de expediţie). În al doilea rând, a fost o perioadă marcată de reforme economice cu adevărat bune. Cât face numai reforma cadrului de reglementare (Ghilotina I şi II) sau reformele de liberalizare economică (amnistia capitalurilor, anularea impozitului pe venit în cazul reinvestirii profitului etc.). În al treilea rând, nu putem trece cu vederea scandalurile legate de unii investitori. Reprezentanţii statului spuneau că fac ordine şi înlătură nereguli admise anterior, dar unii investitori au ajuns şi până la CEDO. Nu voi veni cu aprecieri cine a avut dreptate şi cine nu, dar voi concluziona că toate aceste cazuri s-au expus într-un fel sau altul asupra climatului investiţional, asupra mediului de business. În al patrulea rând, nu putem trece cu vederea efectele crizei economice din 2008-2009. Deci, perioada despre care întrebaţi dvs. a fost şi cu bune, şi cu rele, dar, cu siguranţă, a marcat decisiv dezvoltarea din continuare a economiei naţionale.

T: Şi după 2009?

V.G.: Ziceam că atunci a trebuit să facem faţă unei noi crize, care a lovit destul de puternic economia Republicii Moldova şi însăşi statul. Dacă va amintiţi, la un moment dat deficitul bugetar ajunsese să fie echivalentul a 16% din Produsul Intern Brut. Dar, deschiderea largă de care a beneficiat Moldova în relaţia cu Occidentul, acele programe de suport cu care au venit partenerii de dezvoltare au permis depăşirea unei perioade destul de complicate.

A urmat o etapă marcată de apropierea continuă a Republicii Moldova de Uniunea Europeană şi în cadrul acestui proces important noi am obţinut Acordul de Comerţ Liber, Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană. La fel cum aderarea la OMC ne-a deschis anumite oportunităţi, şi aderarea la acest Acord important a impulsionat puternic economia naţională. Redirecţionarea semnificativă a exporturilor pe care o atestăm în ultimul deceniu, în special în ultimii ani, este o consecinţă directă a acestui acord.

Din alt punct de vedere, nu pot să nu remarc că turbulenţele politice din ultimul deceniu pe alocuri au frânat dezvoltarea economiei. Dar, astfel de manifestări sunt caracteristice ţărilor aflate în tranziţie.

T: După această retrospectivă interesantă a evoluţiei economiei naţionale în anii de independenţă, nu pot să nu vă întreb despre starea actuală a acesteia…

V.G.: Am mai spus şi cu alte ocazii că economia naţională trece printr-o perioadă nu tocmai bună. Efectele războiului din ţara vecină se resimt din plin şi ne afectează pe multiple planuri – începând de la logistică şi costuri de producţie şi terminând cu puterea de cumpărare. Mai ales că, pe lângă noile provocări, noi avem de a face şi cu probleme mai vechi, cum ar fi, spre exemplu, exodul populaţiei, care afectează în egală măsură piaţa muncii, dar şi piaţa de desfacere internă. Deci, avem un amalgam de probleme vechi şi noi, care determină o stare nu tocmai bună a economiei naţionale.

Pe de altă parte, avem o deschidere fără precedent din partea partenerilor de dezvoltare, vedem că ni se oferă noi perspective pe pieţele externe, că se intenţionează o interconectare mai strânsă a economiei Republicii Moldova cu cea comunitară etc. Cu alte cuvinte, după cum spuneam mai devreme, pe lângă riscuri şi ameninţări, apar şi perspective şi ar fi mare păcat să le ratăm.

T: Cum v-aţi dori să arate economia Republicii Moldova pe termen scurt şi mediu?

V.G.: Chiar dacă nu depinde de noi, este foarte important să depăşim cât mai repede posibil consecinţele războiului din ţara vecină, ale pandemiei, dar şi ale crizei economice care ne-a încercat din greu în ultimul timp. Doar dacă vom reuşi acest lucru, vom putea reveni pe un făgaş normal de dezvoltare, iar economia naţională va deveni una cu adevărat puternică şi va influenţa în bine starea generală a lucrurilor din ţară.

Cristina Gurez

Share